Banii trimiși de o rudă din străinătate nu se impozitează la primire dacă sunt un dar sau un împrumut real, nu plata pentru o muncă ori pentru alt venit. Ca să poți explica transferul, păstrează dovada plății, actele care arată rudenia și dovezile privind proveniența banilor rudei. Cota de 70% nu se aplică automat banilor trimiși între rude.

Când banii sunt dar, împrumut sau venit

Este dar dacă ruda îți dă banii fără să îi ceară înapoi. Este împrumut dacă trebuie să îi restitui. Codul fiscal, la art. 62 lit. p), nu impozitează sumele primite prin donație, iar ANAF tratează și împrumuturile reale de la rude drept datorii, nu venituri la primire.

Dacă suma plătește, de fapt, muncă, servicii, chirie, o vânzare sau dobândă, se aplică regulile venitului respectiv, potrivit categoriilor din art. 61 al Codului fiscal. Rudenia și cuvântul „ajutor” scris la transfer nu schimbă motivul real al plății. Nici țara din care vin banii nu schimbă, singură, tratamentul fiscal.

Nu există un prag de impozitare pentru darul de la rude

Nu există o sumă de la care un dar real de la o rudă devine automat impozabil. Art. 117 din Codul fiscal privește venitul suplimentar a cărui sursă rămâne neidentificată după verificarea ANAF. Cota de 70% se aplică bazei stabilite după ajustările prevăzute de lege, prin decizie de impunere, la care se adaugă sumele datorate pentru întârziere. Regula privește deciziile emise începând cu 1 iulie 2024.

La un dar de 100.000 de lei, de exemplu, dacă natura și proveniența lui sunt dovedite, impozitul pe suma primită este 0 lei. Într-un caz diferit, dacă ANAF stabilește un venit cu sursă neidentificată și baza impozabilă ajustată este de 100.000 de lei, calculul este 100.000 × 70% = 70.000 de lei, plus sumele datorate pentru întârziere. Baza stabilită de ANAF nu este automat egală cu valoarea unui transfer.

Nici pragurile de raportare a banilor trimiși din străinătate nu sunt praguri de impozitare. Pentru anumite transferuri externe de cel puțin 10.000 de euro, raportarea este obligația instituției; pentru serviciile de remitere de bani, pragul este echivalentul a 2.000 de euro, iar operațiunile legate se iau împreună. Legea nr. 129/2019 stabilește aceste obligații pentru instituții, nu un impozit pentru cel care primește banii.

Actele diferă după felul în care primești banii

Nu există o listă unică de acte care rezolvă orice verificare. Dovezile trebuie să lămurească cine a trimis suma, de ce a trimis-o și de unde avea banii. Un extras care arată că transferul a intrat în cont nu dovedește singur proveniența banilor expeditorului.

Dar trimis prin bancă

Păstrează ordinul de plată, extrasele care arată plecarea și primirea sumei, identitatea părților și actele de stare civilă care arată rudenia, precum certificatele de naștere ori de căsătorie. Un înscris care descrie suma, data și faptul că banii sunt dați fără obligație de restituire poate ajuta la explicarea transferului. Adaugă documente ale rudei privind salariul, economiile ori alte surse ale banilor.

Forma donației este o întrebare separată de impozit. Codul civil prevede, ca regulă, actul încheiat la notar și are o excepție pentru darul manual. Mențiunea „donație” din ordinul de plată poate explica scopul banilor, dar nu dovedește singură că donația respectă forma civilă cerută.

Împrumut trimis prin bancă

Păstrează un înscris semnat care arată cine împrumută, cine primește, suma, data, termenul și felul în care banii vor fi restituiți. Ordinul de plată, extrasele și dovezile rambursărilor arată traseul banilor. Păstrează și documentele din care rezultă sursa sumei împrumutate.

Bani primiți în numerar

Păstrează dovezile privind retragerea banilor de către rudă, actele de rudenie și un înscris despre sumă, data și locul predării, precum și motivul pentru care ai primit-o. Pentru darul manual, Codul civil, la art. 1.011 alin. (4), cere acordul părților și predarea unui bun mobil corporal; limita prevăzută este de 25.000 de lei. Aceasta este o regulă despre forma darului, nu suma de la care se pune impozit, și nu stabilește singură forma oricărui transfer bancar.

Ce faci de la primirea banilor până la o verificare

  1. Stabilește dacă suma este dar, împrumut sau plată pentru altceva. Nu o numi „ajutor” dacă trebuie restituită.
  2. Păstrează împreună înscrisul despre motivul plății, dovada transferului sau a predării, actele de rudenie și dovezile privind sursa banilor rudei.
  3. Dacă banca cere lămuriri, prezintă actele relevante pentru scopul transferului și proveniența sumei. Banca poate cere documente în funcție de risc; nu există un formular valabil pentru toate băncile.
  4. Dacă ANAF trimite un aviz de verificare, citește ce sume, acte și explicații cere, apoi răspunde în termenul indicat. Pentru actele într-o limbă străină prezentate la verificare, pregătește traduceri în română certificate de un traducător autorizat.

La verificarea situației fiscale personale a unei persoane rezidente fiscal în România, ANAF poate cere extrase de cont, explicații și declarația de patrimoniu și venituri. Potrivit Codului de procedură fiscală, răspunsul la aviz trebuie dat în cel mult 60 de zile. Termenul se poate mări o singură dată, cu 30 de zile. Pentru documente cerute ulterior, termenul acordat este de cel puțin 10 zile.

Într-o procedură diferită, verificarea documentară, termenul pentru explicații și acte este de 30 de zile de la înștiințare și poate fi prelungit pentru motive temeinice. Înaintea deciziei, contribuabilul are dreptul să fie ascultat, cu excepția cazului în care renunță în scris la audiere.

Dacă lipsesc dovezile sau primești o decizie de impunere

Pentru numerarul primit fără toate actele, adună ce a rămas: explicația rudei, actul ei de identitate, documente despre salariu ori economii, extrase de retragere, mesaje, acte de rudenie și o descriere în ordinea în care banii au fost predați și folosiți. Persoanele care cunosc împrejurările pot ajuta la lămurirea lor. O declarație făcută ulterior nu dovedește singură proveniența și traseul banilor.

Dacă ANAF emite o decizie de impunere pe care o consideri greșită, contestația se depune la organul fiscal emitent în 45 de zile de la comunicare. Dacă actul nu arată dreptul și termenul de contestare, termenul indicat de ANAF este de trei luni.

Întrebări frecvente

Trebuie să trec darul de la părinți în Declarația unică?

Un dar sau un împrumut real, neimpozabil, nu cere depunerea Declarației unice doar pentru suma primită. Declarația de patrimoniu și venituri este un formular diferit, pe care ANAF îl poate cere în cadrul verificării.

Dacă ruda plătește avansul pentru casa mea, datorez impozit?

Nu pentru un dar sau un împrumut real a cărui sursă poate fi identificată. Păstrează și actele care leagă suma primită de plata avansului ori a ratelor.

Pot face acum un act pentru bani primiți mai demult?

Un înscris făcut ulterior poate explica înțelegerea cu ruda. Nu înlocuiește singur dovezile de la data plății și nici actele care arată de unde proveneau banii.

Ce se întâmplă dacă ruda și-a plătit taxele pentru banii câștigați?

Dacă sursa banilor este identificată și ruda poate justifica venitul și taxele datorate pentru el, beneficiarul nu plătește impozit pentru un dar real, a precizat ANAF. Actele despre venitul rudei trebuie păstrate alături de dovada transferului.

Surse verificate la 4 noiembrie 2026: Codul fiscal și Legea nr. 296/2023; precizările ANAF din 12 martie 2025; Codul de procedură fiscală și informațiile ANAF despre contestarea deciziilor; Ordinul nr. 675/2018 privind verificarea situației fiscale personale; Ordinul nr. 2117/2018 privind formularele de verificare; Ordinul nr. 3.704/2015 privind declarația de patrimoniu și venituri; Codul civil și Legea nr. 71/2011; Legea nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor; Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
acte justificative bani de la rude donatii impozit ANAF transferuri din străinătate