Preşedinţia în 2014 - de la "preşedintele jucător" la preşedintele care vrea schimbarea modului de a face politică

Tensiuni Politice în România: Băsescu și Ponta pe Frontul Justiției

Schimbări la Vârful Statului

După zece ani de mandat, Traian Băsescu a părăsit funcția de președinte al României în 2014, fiind succedat de Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului. Iohannis își propune să reformeze modul în care se face politică în țară.

Dispute între Liderii Politici

Anul a început cu o intensificare a conflictelor între fostul președinte Băsescu și premierul Victor Ponta. La un eveniment organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la începutul lunii ianuarie, Băsescu a afirmat că independența justiției depinde de fiecare magistrat în parte. El a subliniat că va continua să colaboreze cu procurorii pentru problemele legate de buna funcționare a sistemului judiciar.

Ponta a reacționat vehement la aceste declarații, criticându-l pe Băsescu pentru implicarea sa excesivă în activitatea procurorilor și subliniind necesitatea ca viitorul președinte să nu mai intervină direct în justiție. Premierul considera că regimul lui Băsescu s-a bazat pe control și influență asupra instituțiilor statului.

Acuzații Reciproce

În continuarea disputei, Ponta l-a acuzat pe Băsescu că ar fi avut o agendă personalizată împotriva lui Adrian Năstase, considerându-l un condamnat politic vizat din motive politice. În replicile sale, Băsescu susținea că afirmațiile premierului aduc prejudicii imaginii României ca stat membru al Uniunii Europene și NATO.

În luna septembrie, discuțiile despre justiție au revenit pe agenda publicului când Băsescu l-a acuzat pe Ponta că urmărește obținerea controlului asupra sistemului judiciar prin câștigarea alegerilor prezidențiale. El considera această tendință drept o caracteristică fundamentalist-ideologică a Partidului Social Democrat (PSD).

Rapoarte privind Urmărirea Penală

Pe lângă aceste conflicte verbale, președintele Traian Bäsecu s-a aratat deschis față de solicitările venite din partea justiției referitoare la foști miniștri implicați în scandaluri legate de corupție. Astfel, el a aprobat cererile pentru urmărirea penalã penalã împotriva unor foști oficiali precum Cristian David și cinci miniștri asociați dosarului Microsoft.

Aceste evenimente reflectează tensiunile continue dintre puterile executive și judiciare din România într-un context politic marcat de controverse și acuzații reciproce.

Tensiuni Politice în urma Accidentului Aviatic din Apuseni

Băsescu și Ponta își aruncă responsabilitățile

După tragicul accident aviatic din Munții Apuseni, premierul Victor Ponta a solicitat președintelui Traian Băsescu să comunice data următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ponta a subliniat că Guvernul a luat măsuri imediate în urma incidentului și s-a arătat deschis la acțiuni similare din partea președintelui, în special referitor la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

În replică, Băsescu a convocat o ședință CSAT și a criticat modul în care au fost gestionate responsabilitățile coordonării intervenției. El a afirmat că Ministerul Transporturilor și Ministerul de Interne nu pot fi exonerate de vinovăție. De asemenea, Băsescu nu exclude posibilitatea destituirii conducerii STS dacă se dovedește că acest serviciu avea capacități superioare.

În contextul acestui incident tragic, Radu Stroe, ministrul de Interne la acea vreme, și-a dat demisia.

Propuneri legislative pentru reformarea STS

Ulterior evenimentelor din Apuseni, Partidul Social Democrat (PSD) a inițiat un proiect legislativ prin care STS ar urma să fie transferat sub autoritatea Ministerului de Interne. Această schimbare vizează integrarea serviciilor într-o structură coordonată mai eficient pentru gestionarea situațiilor de urgență.

Comisia Nana: Investigații asupra terenurilor lui Băsescu

Audieri privind achizițiile imobiliare ale familiei fostului președinte

La începutul anului curent, senatorul PSD Gabriela Firea anunța demararea audierilor în cadrul Comisiei Nana cu privire la terenurile cumpărăte de familia lui Traian Băsescu în județul Călărăși. Corpul de control al prim-ministrului Victor Ponta sesizase Parchetul General după ce au fost identificate posibile acte ilicite legate de aceste tranzacții.

Bäsecu le-a cerut autorităților competente să investigheze neregularitățile semnalate și susține că achizițiile au fost realizate legal între părți private. Totodată, el s-a confruntat cu o plângere penală depusă de Firea pentru afirmațiile sale considerate amenințătoare.

Procurorii Parchetului General au deschis un dosar penal pe tema acuzației formulate împotriva lui Bäsecu; însă ancheta este suspendată datorită imunitățiii prezidențiale. În luna iunie 2023, Înalta Curte respingea contestația formulată împotriva deciziei procurorilor.

Dispute fiscale între liderii politici români

Acciza pe carburanți versus reducerea CAS

În ianuarie 2023, Traian Bäsecu declara ferm opoziția sa față de introducerea unei taxe suplimentare pe carburanți. În cadrul discuțiilor cu delegația FMI și alte instituții internaționale financiare, el reafirma angajamentul României față de acordurile existente dar se opunea impunerii unor taxe considerate inutile.

Bäsecu sublinia faptul că nu există conflicte directe între el și FMI; totuși era clar că pozițiile sale erau diferite față de cele ale Guvernului condus atunci de Victor Ponta privind politicile fiscale propuse.

Controversele accizei la carburanți și impactul asupra economiei românești

Amânarea majorării accizei la motorină

În ianuarie, premierul Victor Ponta a anunțat că amânarea cu trei luni a majorării accizei la motorină, programată pentru 1 aprilie, este o condiție acceptată de Fondul Monetar Internațional (FMI). Această decizie a fost parte dintr-un dialog mai amplu între autoritățile române și FMI.

Poziția lui Traian Băsescu

Fostul președinte Traian Băsescu s-a alăturat inițiativei Partidului Mișcarea Populară (PMP) prin semnarea unei petiții împotriva creșterii accizei. El a declarat că va susține scrisoarea către FMI doar dacă aceasta nu va include referiri la majorările de taxe pe combustibil. În ciuda acestor îngrijorări, Ponta a afirmat că documentul nu conține mențiuni despre aceste subiecte.

Pe 5 martie, Băsescu a aprobat memorandumul necesar pentru semnarea scrisorii cu FMI, dar ulterior și-a reiterat opoziția față de introducerea unei taxe suplimentare pe carburanți. Acesta susține că reglementările care permit transportatorilor să recupereze o parte din acciza aplicată ar putea perturba sistemul fiscal.

Consultări privind reducerea CAS

Băsescu a solicitat consultări cu Guvernul în legătură cu reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (CAS), cerând identificarea unor surse bugetare viabile. După discuțiile purtate alături de ministrul Finanțelor de atunci, Ioana Petrescu, el s-a declarat nemulțumit de rezultatele întâlnirilor și le-a atribuit incompetenței Executivului.

Premierul Ponta considera însă că întâlnirile au avut un caracter politic mai degrabă decât unul constructiv. În acest context tensionat, Băsescu a publicat înregistrările discuțiilor avute cu oficialii guvernamentali.

Băsescu s-a întâlnit ulterior cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a discuta despre posibila reducere CAS. El sublinia importanța identificării surselor bugetare necesare compensării eventualelor pierderi generate prin această măsură fiscală. Deși Parlamentul nu a acceptat solicitările sale privind reexaminarea legii reducerii CAS – toate grupurile parlamentare sprijinind această inițiativă – pe 18 septembrie Bäsecu promulgase legea respectivã.

El avertiza totodatã asupra riscurilor financiare ce ar putea apărea în anul următor: deficit estimat al fondului de pensii crescând semnificativ în 2015.

Politica externǎ: prioritățile României

Relațiile internaționale tensionate

La începutul anului 2014, Traian Bäsecu sublinia importanța consolidării relațiilor diplomatice ale României atât cu Federația Rusǎ cât și cu Ucraina într-un context internațional marcat de tensiuni crescânde.

În februarie, el făcea apel către președintele ucrainean Viktor Ianukovici să evite violența împotriva protestatarilor din Kiev și să caute soluții pașnice prin dialog. Totodatǎ România se declara deschisǎ aplicării sancțiunilor individuale împotriva celor responsabili pentru abuzurile comise în Ucraina.

Dupǎ o evaluare realizată împreunã cu structurile naționale de securitate în martie 2014, președintele concluziona cǎ România nu era direct afectată de criza ucraineanã şi cǎ nu existau riscuri imediate asupra securității naționale.

Bäsecu condamna intervențiile militare rusești în Ucraina ca fiind agresive şi considera ilegal referendumul din Crimeea organizat fără acordurile necesare; România refuza astfel recunoaşterea rezultatelor acestuia şi critica intențiile lui Vladimir Putin privind restabilirea frontierelor fostei Uniuni Sovietice.

Băsescu Acuză Încălcarea Constituției de către Premier

Declarații Controversate și Reacții Politice

Președintele Traian Băsescu a afirmat recent că premierul Victor Ponta a încălcat „grav” Constituția prin abordarea unor subiecte sensibile fără a-l informa. Băsescu a subliniat că, în aceste domenii, atribuțiile revin președintelui. În urma acestor declarații, Ponta a solicitat convocarea unei ședințe CSAT, iar președintele l-a invitat la consultări.

Poziția României față de Ucraina

Băsescu a exprimat opinia că România consideră necesare negocieri între Kiev și reprezentanții minorității ruse din estul și sudul Ucrainei. El a declarat: „Kievul trebuie să continue discuțiile fie sub formă de masă rotundă, fie prin dezbateri directe care să ajungă la populație în Donețk și Lugansk.”

Sprijin pentru Republica Moldova

Referitor la Republica Moldova, președintele Băsescu susține că soluția pentru asigurarea securității țării constă în accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 27 iunie s-a semnat Acordul de asociere UE-Republica Moldova, un pas considerat o realizare importantă după un deceniu de eforturi. De asemenea, el reafirmase anterior angajamentul României de sprijinire a parcursului european al Moldovei.

Activități Internaționale ale Președintelui

În acest an, Traian Băsescu a efectuat vizite oficiale în Israel și Teritoriile Palestiniene, Germania și Turcia. De asemenea, el a participat la Summiturile Securității Nucleare din Haga și NATO din Țara Galilor. La summitul NATO, președintele anunța stabilirea unei structuri de comandament pe teritoriul României.

Obiectiv Schengen

Un alt obiectiv important al mandatului lui Băsescu este aderarea României la spațiul Schengen. Președintele considera această aderare nu doar o prioritate națională ci și una personalizată; el își dorea ca până la finalizarea mandatului să se realizeze accesibilitatea măcar pentru aeroporturi.

Bătălia pentru intrarea României în spațiul Schengen s-a intensificat pe parcursul mai multor reuniuni ale Consiliului European unde fostul șef al statului solicita recunoașterea drepturilor prevazute în Tratat privind intrarea țării odată ce condițiile sunt îndeplinite.

Amendamente Controversate

În februarie 2023, Traian Bäsecu s-a confruntat cu o amendã aplicată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) datorită unor declarații controversate făcute în 2010 despre romii care „trãiesc din ce furã”. CNCD considera aceste afirmaţii discriminatorii şi contrar drepturilor fundamentale ale persoanelor aparținând etniei rome.

Bäsecu contestase decizia CNCD dar instanța nu i-a dat câştig de cauză.

Criza USL: Tensiuni Politice

Instalată spre sfârşitul anului 2013 criza politică din Uniunea Social Liberal (USL) s-a adâncit odată cu propunerea Partidului Național Liberal (PNL) ca Klaus Iohannis să devină vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne. În contextul refuzului lui Ponta privind această propunere au urmat demisiile miniştrilor PNL din Guvern.

Bäsecu l-a acuzat pe Victor Ponta ca fiind responsabil pentru ruptura USL-ului iar ulterior UDMR-ul intra in guvernare într-o noua configurație politică ce necesita validare parlamentară conform legii fundamentale.

Criza politică din România: Schimbări în Guvern și tensiuni între Executiv și Președinție

Un nou program de guvernare asumat în Parlament

Recent, premierul Victor Ponta a prezentat un nou program de acțiuni în cadrul Parlamentului, marcând o etapă importantă pentru actuala administrație. În paralel, Ponta a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la un conflict juridic între Guvern și președinte, generat de refuzul lui Traian Băsescu de a-și exercita atribuțiile constituționale. Această sesizare din martie a fost considerată fără obiect după ce Băsescu a semnat numirea noilor miniștri.

Demisii și propuneri controversate

În luna iulie, Kelemen Hunor s-a retras din funcția de vicepremier și ministru al Culturii, urmat apoi de Liviu Voinea care a demisionat din funcția de ministru al Bugetului. În acest context, Ponta i-a propus pe Rozalia Biro și Claudiu Manda pentru aceste portofolii; însă președintele Băsescu le-a respins nominalizările ca fiind nepotrivite. Premierul s-a menținut ferm pe poziții, ceea ce l-a determinat pe Băsescu să declare că abordarea sa este greșită.

Ulterior, Darius Vâlcov a fost propus pentru Ministerul Bugetului; ceremonia oficială inițial planificată a fost amânată datorită absenței lui Ponta. Ceremonia reprogramată s-a desfășurat cu succes.

Pe 9 octombrie 2023, președintele Traian Băsescu anunța revocarea lui Kelemen Hunor din funcțiile sale guvernamentale. Victor Ponta preia interimatul la Ministerul Culturii.

Nominalizări noi în Guvern

După vacanța lăsată liber după demisia lui Hunor, premierul l-a desemnat pe Csilla Hegedus pentru portofoliul Culturii și pe Mihnea Motoc la Externe. Aceasta din urmă nominalizare vine după demisia lui Teodor Meleșcanu ca urmare a criticilor legate de organizarea votului în strănătate la alegerile prezidențiale. De asemenea, Titus Corlățean fusese anterior revocat tot din motive similare.

Băsescu considera că Guvernul ar fi obstrucționat voturile românilor aflați peste hotare; astfel că premierul l-a numit ulterior pe Bogdan Aurescu ca ministru al Afacerilor Externe.

Formarea unui nou Executiv

După retragerea UDMR-ului de la guvernare în decembrie 2023, s-a constituit un nou Guvern format din liberali reformatori care au primit voturile necesare în Parlament pentru investitură.

La ceremonia depunerii jurământului noilor miniști, președintele Băsescu sublinia importanța respectării deciziilor parlamentare privind numirile ministeriale chiar dacă unele dintre acestea erau contestate public prin acuzații legate de gestionarea educației naționale.

Implicarea politică înaintea alegerilor europene

În perioada campaniilor electorale pentru Parlamentul European (PE), Traian Băsescu declara că nu există teme relevante dezbătute între candidați iar el își manifesta sprijinul față de Partidul Mișcarea Popular (PMP). Acesta apăruse public purtând un tricou cu sigla PMP și făcând fotografii alături de reprezentanții partidului respectiv.

Guvernul condus de Ponta contestase legalitatea participării preşedintelui la campania electoralǎ însă sesizarea lor nu fusese acceptată.

În timpul campaniei prezidenţiale au apărut acuzaţii grave aduse premierului Victor Ponta referitoare la presupusa sa colaborare cu Serviciile Secrete (SIE). Preşedintele susţinea candidatul PMP Elena Udrea drept cel mai onest competitor electoral chiar dacă recunoştea lipsa şanselor acesteia într-o competiţie strânsǎ cu ceilalţi candidaţi precum Klaus Iohannis şi Victor Ponta.

Bäsecu anunţa o schimbare necesară odată cu finalizarea mandatului său afirmând că este moment să se schimbe stilurile tradiţionale ale conducerii statale româneşti şi pledând pentru continuarea consolidării statului drept.

Iohannis și Ponta: O confruntare televizată în locul unei dezbateri la Cotroceni

Propunerea de dezbatere și prioritățile lui Klaus Iohannis

În contextul campaniei electorale, președintele Klaus Iohannis a sugerat organizarea unei dezbateri la Palatul Cotroceni. Această propunere a fost respinsă de premierul Victor Ponta, iar cei doi candidați au ales să se confrunte în cadrul a două emisiuni televizate. Înainte de al doilea tur al alegerilor, Iohannis a subliniat că, dacă va câștiga funcția supremă în stat, va pune accent pe securitatea națională, eficientizarea economiei și reformarea modului de politică din România.

Arestarea lui Mircea Băsescu: Un moment critic pentru Traian Băsescu

La sfârșitul lunii mai 2014, au început cercetările împotriva lui Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu, acuzat de trafic de influență. Premierul Victor Ponta a cerut demisia președintelui pentru a susține credibilitatea justiției românești. „Demisia ar fi cea mai bună decizie pentru prestigiul justiției”, declara Ponta.

Traian Băsescu a negat orice intervenție în favoarea fratelui său și s-a angajat că nu va proteja pe nimeni care ar fi comis ilegalități. Pe 20 iunie 2014, Mircea Băsescu a fost arestat sub acuzația de trafic de influență.

Declarații politice și reacții oficiale

Pe 23 iunie 2014, Călin-Popescu Tăriceanu anunța inițierea unei declarații parlamentare prin care solicita demisia lui Traian Băsescu. Deși plenul reunit al Parlamentului adoptase această declarație două zile mai târziu, șeful statului nu avea intenția să o ia în considerare.

Băsescu considera că acest demers reprezenta o acțiune gravă ce putea afecta independența justiției. El afirma că își va apăra public fratele după finalizarea mandatului său: „Familia este definită clar; eu sunt președintele României acum.”

Procesul lui Mircea Băsescu și reacțiile ulterioare

În luna iulie 2014, Mircea Băsescu era trimis în judecată pentru trafic de influență după ce solicitatese sume mari de bani din partea familiei unui cunoscut interlop. În septembrie același an, Tăriceanu anunța un plan pentru suspendarea lui Traian Băsescu din funcție datorită unor presupuse încălcări ale Constituției.

Bäsecu răspundea criticilor afirmând că Tăriceanu ar trebui să studieze cu atenție procedurile constituționale legate de suspendare pentru a evita confuziile legate de acest proces politic complex.

Aceste evenimente au marcat un capitol tumultuos atât în politica românească cât și în relațiile dintre instituțiile statului la acea vreme.

Băsescu: Justiția va demonstra nevinovăția fratelui său

Arestarea fratelui, un moment dificil pentru fostul președinte

Traian Băsescu a declarat recent că are încredere că justiția va dovedi nevinovăția fratelui său, Mircea Băsescu, acuzat de corupție. Fostul președinte a recunoscut că arestarea acestuia a reprezentat una dintre cele mai dificile perioade din timpul mandatelor sale.

Tranziția de la Băsescu la Iohannis

După alegerile prezidențiale din 16 noiembrie 2014, România s-a aflat într-o situație inedită, având un președinte ales — Klaus Iohannis — și unul în funcție, Traian Băsescu. Mandatul lui Băsescu s-a încheiat oficial pe 21 decembrie.

În perioada de tranziție până la depunerea jurământului de către Iohannis, echipele celor doi lideri au avut întâlniri pentru a discuta detaliile predării mandatului. De asemenea, cei doi au purtat o discuție directă pentru a clarifica aspectele instituționale legate de această schimbare.

Pe 20 decembrie 2014, Traian Băsescu a susținut ultima sa conferință de presă ca șef al statului. Cu această ocazie, el și-a exprimat satisfacția față de faptul că partidele politice discutau despre independența justiției și statul de drept după alegeri. De asemenea, el a subliniat importanța sprijinului României pentru Republica Moldova în parcursul său european.

Preluarea mandatului de către Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a depus jurământul pe 21 decembrie 2014 în Parlament și imediat după aceea a anunțat intenția sa de a consulta partidele politice pe teme esențiale legate de reformele sistemelor publice din România.

De la începutul mandatului său, noul președinte și-a numit consilieri prezidențiali și s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta precum și cu miniștrii Apărării, Internele și Externele. În plus față de aceste activități administrative importante, Iohannis a promulgat bugetul național pe anul 2015 după ce Curtea Constituțională i-a respins contestațiile formulate anterior. Totodată, el l-a numit pe general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă ca șef al Statului Major al Armatei Române cu efect din data de 1 ianuarie următor.

(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News