Realitatea financiară, usturătoare în România

România a decis reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Este oare un semn al lucrurilor ce urmează să vină?, se întreabă Nick Hood, preşedintele executiv al Begbies Global Network, o reţea de firme financiare profesioniste din Marea Britanie, care semnează un articol în revista Management Today.

”Să zbor la Timişoara, la o zi după ce preşedintele României a anunţat reduceri usturătoare de 25% ale salariilor pentru funcţionarii publici şi o reducere de 15% a pensiilor pentru toţi cei destul de nefericiţi pentru a fi pensionaţi, a fost un moment marcat de gravitate”, scrie Nick Hood.

Reducerea pensiilor inversează cea mai mare parte a creşterii de 20%, mai degrabă imprudent avansată, de guvernul anterior înainte de alegerile 2009, este de părere analistul.

Poziţia financiară a României este foarte departe de a fi sănătoasă, deşi un profesionist local a comentat cinic că autorităţile au fost înţelepte să acceseze resurse ale FMI de 17,1 miliarde de dolari la începutul anului 2009 (la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST, aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA, n.red), înainte ca criza PIGS (aşa-numitul grup „PIGS” – Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania) să înceapă să îngrijoreze pieţe şi bancheri instituţionali deopotrivă.

Ce ar mai fi rămas, a întrebat el, după ce ”castronul de cerşit” al Greciei ar fi fost umplut iar apoi posibil cele ale Portugaliei şi Spaniei?

Un recent sondaj al Băncii Mondiale plasează România pe locul 55 în tabelul ligii de afaceri, trasă în jos de ratinguri sărace pentru dificultatea de a angaja lucrători şi pentru poveri fiscale pentru întreprinderi. Educaţia şi nivelurile de calificare în rândul populaţiei de 22 de milioane de locuitori constituie o problemă majoră, relevă semnatarul articolului.

Dar poate mai mult decât o problemă este această enigmă, în opinia lui Hood: sistemul bancar este relativ bogat în lichidităţi, dar există o reticenţă recunoscută de bănci de a împrumuta afacerile ca urmare a impactului recesiunii mondiale.

Sistemul bancar al ţării a dezvăluit deja faptul că 10% din toate împrumuturile sunt neperformante, o cifră care aproape sigur va creşte în continuare în 2010. Prin urmare, instinctul de a evita să se mai adauge ceva la aceste deşeuri financiare toxice este de înţeles.

Acest lucru poate reflecta traiectoria stranie a României pe perioada crizei, începând ca singura economie europeană emergentă care a crescut mai rapid în 2008 decât în 2007 şi apoi revenind brutal cu picioarele pe pământ cu o proiectare negativă de 15,5% în recesiune în 2009.

În mod îngrijorător, investiţiile străine directe s-au prăbuşit de la aproximativ 13,5 miliarde de dolari în 2008, la 5 miliarde de dolari în 2009, reflectând dificultăţile din ţările dezvoltate şi incertitudinea cu privire la perspectivele din Europa Centrală şi de Est. Având în Italia al doilea mare investitor, acesta nu este un model economic foarte confortabil acum.

Indiferent care vor fi realităţile financiare dure, există un aer liniştitor de încredere în rândul bancherilor şi al profesioniştilor, în condiţiile în care aceştia discută calea de urmat şi ieşirea din recesiune.

Totodată, în mod pozitiv, un număr de judecători din România au participat regulat, de câţiva ani, la evenimente juridice europene, concepute pentru a împărtăşi cunoştinţele şi experienţa din Occident pentru a face ca legile inflexibile să funcţioneze în lumea reală.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata