Valoarea totală a deconturilor de TVA întârziate a crescut cu 19,1%, deși numărul lor a scăzut

La 30 iunie 2026, erau 2.246 deconturi de TVA întârziate, cu 49,2% mai puține decât cele 4.424 de la sfârșitul lui 2025. Valoarea lor a crescut însă cu 19,1%, de la 2.492,7 la 2.969,3 milioane lei. Pentru firme, asta înseamnă mai puține cereri restante, dar mai mulți bani rămași în așteptare.

Oana Luca, consultant fiscal și expert contabil, avertizează într-o analiză transmisă Profit.ro că incertitudinea privind momentul rambursării poate determina firmele să apeleze la linii de credit, să amâne investiții sau să ajusteze plățile către furnizori. Problema privește atât valoarea care va fi aprobată, cât și data la care banii pot fi folosiți în activitate.

Sumele restante se concentrează în deconturi cu valori mai mari

Datele ANAF, reunite în analiză din edițiile 4/2025, 1/2026 și 2/2026 ale Buletinelor Statistice Fiscale, arată evoluția în patru momente:

• La 30 iunie 2025, totalul deconturilor în curs de soluționare era de 6.602,0 milioane lei. Dintre acestea, 2.215 deconturi erau întârziate și însumau 1.899,5 milioane lei.
• La 31 decembrie 2025, totalul ajunsese la 8.692,9 milioane lei, cu 4.424 deconturi întârziate, în valoare de 2.492,7 milioane lei.
• La 31 martie 2026, totalul era de 8.109,0 milioane lei. Cele 2.941 deconturi întârziate reprezentau 2.703,0 milioane lei.
• La 30 iunie 2026, totalul era de 8.755,0 milioane lei, din care 2.246 deconturi întârziate, în valoare de 2.969,3 milioane lei.

Valoarea medie a unui decont întârziat a trecut de la aproximativ 563.000 lei la sfârșitul anului 2025 la peste 1,32 milioane lei la finalul semestrului următor. Media a devenit astfel de peste două ori mai mare.

Față de iunie 2025, numărul cererilor întârziate a crescut cu 1,4%, în timp ce suma aferentă lor a urcat cu 56,3%. Ponderea valorică a deconturilor întârziate în totalul aflat în soluționare a ajuns la 33,9%, față de 28,7% la sfârșitul anului precedent, o creștere de 5,2 puncte procentuale.

Sumele din această categorie sunt încă supuse verificărilor. Ele reprezintă rambursări solicitate, care pot fi aprobate integral, aprobate parțial sau respinse.

Așteptarea poate crește cheltuielile de finanțare ale firmelor mici

Analiza Oanei Luca leagă rambursarea TVA de capitalul de lucru, adică banii necesari activității curente. Taxa de recuperat poate avea un rol important pentru societățile care investesc, exportă sau desfășoară operațiuni în care TVA deductibilă depășește TVA colectată.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), rezervele de bani adesea mai reduse și accesul mai limitat la finanțare pot amplifica efectul întârzierilor. Pe lângă plata furnizorilor și continuarea investițiilor, poate fi afectată și capacitatea de a accepta contracte noi, explică specialista.

Câteva sute de mii de lei pot reprezenta o parte semnificativă din capitalul de lucru al unei întreprinderi mici, în timp ce efectul relativ asupra unei companii mari poate fi redus. Dacă firma își finanțează activitatea prin credit până la soluționarea cererii, așteptarea poate aduce cheltuieli financiare suplimentare.

Statisticile ANAF nu arată ce pondere au IMM-urile în totalul sumelor întârziate și nu permit concluzia că acestea sunt cele mai afectate în termeni absoluți.

Termenul aplicabil depinde de procedura de verificare

În explicația juridică din analiză, Oana Luca indică articolul 77 alineatul (1) din Codul de procedură fiscală: termenul general de soluționare este de 45 de zile de la înregistrarea cererii.

Când analiza de risc impune o inspecție fiscală anticipată, adică verificarea înaintea rambursării, alineatul (5) prevede cel mult 90 de zile de la înregistrare, cu aplicarea regulilor privind administrarea probelor suplimentare. Potrivit alineatului (6), perioadele în care inspecția este suspendată sunt excluse din calcul.

Un decont este considerat întârziat în funcție de termenul legal al procedurii aplicabile. Cele 45 de zile nu reprezintă automat pragul pentru fiecare cerere.

Aprobarea rambursării și încasarea banilor sunt etape distincte

O decizie favorabilă stabilește suma aprobată. Compensarea o folosește pentru stingerea unor obligații fiscale existente, iar restituirea efectivă aduce bani în contul companiei. Pentru planificarea lichidității, analiza distinge aceste momente.

Potrivit explicației privind punctul 35 din procedura modificată, perioada în care un decont figurează în curs de soluționare începe la depunere și se încheie, ca regulă, la prima compensare sau restituire, indiferent de suma stinsă. Respingerea integrală după inspecția fiscală anticipată urmează o regulă distinctă.

O compensare parțială poate închide această perioadă procedurală chiar dacă mai rămâne o parte din suma aprobată de stins și compania nu a încasat bani. Oana Luca propune măsurarea separată a timpului până la prima operațiune și a celui necesar finalizării integrale a compensării sau restituirii.

Restituirile au crescut pe semestru, dar au scăzut în trimestrul al doilea

Datele Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară, citate în analiză, indică restituiri de TVA de aproximativ 18 miliarde lei în primul semestru din 2026. Creșterea a fost de 9,7% față de cele 16,41 miliarde lei din perioada corespunzătoare.

Datele ANAF pentru trimestrul al doilea arată însă o reducere de 10,3% față de același trimestru din 2025, de la 8,13 la 7,29 miliarde lei. Diminuarea indicată în analiză este de aproximativ 835 milioane lei.

Comparațiile măsoară perioade diferite. În plus, restituirile reprezintă bani transferați într-un interval, în timp ce deconturile întârziate formează un stoc, adică o valoare înregistrată la o anumită dată. Creșterea plăților pe semestru poate coexista cu acumularea unor sume mai mari în cererile restante.

Criteriile de risc din septembrie se aplică și unor cereri depuse anterior

Ordinul ANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026, modifică procedura aprobată prin Ordinul ANAF nr. 352/2022. Sunt introduse situații suplimentare pentru identificarea riscului de rambursare necuvenită, prin analiza informațiilor fiscale și a unor neconcordanțe raportate. Raportarea statistică analizată fusese publicată cu trei zile înaintea apariției ordinului.

Conform prezentării articolului III în analiza fiscală, prevederile se aplică începând cu deconturile aferente lunii august 2026, respectiv trimestrului al treilea din 2026. Sunt vizate și cererile aflate deja în soluționare la intrarea în vigoare.

Excepția privește deconturile trimise anterior compartimentului de inspecție fiscală pentru soluționare cu inspecție fiscală anticipată. Această delimitare stabilește care dintre solicitările depuse anterior intră sub noile criterii.

Datele statistice disponibile nu arată ce parte din stocul de 2,97 miliarde lei de la 30 iunie 2026 se mai afla în curs de soluționare la intrarea în vigoare a ordinului.

Pentru contribuabili, Oana Luca subliniază importanța documentării operațiunilor, a concordanței informațiilor fiscale raportate și a pregătirii justificărilor necesare clarificării riscurilor identificate. La firmele mici, pregătirea documentelor și gestionarea unei eventuale inspecții anticipate pot solicita resurse semnificative față de dimensiunea activității.

Specialista susține verificări proporționale cu riscul concret: neconcordanțele care pot fi lămurite prin documente trebuie diferențiate de situațiile care justifică inspecții aprofundate.

Evaluarea rambursărilor trebuie să urmărească și durata până la plata integrală

Pentru măsurarea performanței procedurii și pentru repere mai utile în planificarea financiară a companiilor, Oana Luca propune publicarea unor indicatori suplimentari:

• Vechimea deconturilor întârziate, grupată pe intervale de timp și tranșe valorice.
• Distribuția sumelor pe categorii de contribuabili, inclusiv IMM-uri, și pe domenii de activitate.
• Cauzele depășirii termenelor și ponderea cererilor verificate prin inspecție fiscală anticipată.
• Durata dintre depunere, emiterea deciziei, prima compensare sau restituire și stingerea integrală a sumelor aprobate.
• Valoarea sumelor aprobate integral, aprobate parțial sau respinse, împreună cu rezultatele contestațiilor fiscale.
• Evoluția acestor indicatori după aplicarea criteriilor de risc introduse în septembrie.

Datele primului semestru constituie reperul anterior modificării procedurii. Testul pentru perioadele următoare, formulat de consultantul fiscal, este dacă noile criterii identifică rambursările cu risc fără să prelungească nejustificat soluționarea cererilor contribuabililor care îndeplinesc condițiile legale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Cât înseamnă 1.000 km pe lună la prețurile benzinei și motorinei din săptămâna de 5 octombrie 2026Dolce SportSepsi și Csikszereda au pierdut finanțarea privată și caută bani pentru a continua în 2027GetPonyUnde poate circula trotineta electrică și ce reguli sunt propuse pentru cascăBravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia ExpressLylaPoți face gratuit teste pentru boli de ficat în București și Ilfov, inclusiv fără asigurare medicalăRevista IoanaDeficitul de B12 persistă în ciuda suplimentării? Ce rol au tratamentele și problemele de absorbție