Subdomeniul Tehnologia Informației (IT) din România a încheiat anul 2025 cu 204.846 de angajați, cu 4,6% peste nivelul din 2024, potrivit datelor preliminare ale Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Creșterea s-a produs într-o perioadă cu concedieri, în care firmele au renunțat la unele activități și au recrutat pentru proiecte ce necesitau alte competențe.
Corina Vasile, director executiv ANIS, a explicat într-un interviu pentru Economedia.ro cum se vede evoluția sectorului dincolo de bilanțul personalului: „Noi nu vedem o scădere a industriei, dar este vizibilă o plafonare a creșterii, o încetinire a creșterii. Eliminarea facilităților [fiscale, n.r.] a venit într-o perioadă în care contextul global, inclusiv cel tehnologic, punea probleme serioase și asta a avut un impact asupra industriei. Pe de altă parte, vorbim despre o industrie care, de mai multe ori în ultimii ani, a pivotat, s-a reinventat, a făcut programe de upskilling și reskilling pentru angajați”. Programele de upskilling și reskilling la care se referă înseamnă perfecționarea competențelor și recalificarea angajaților.
Schimbarea proiectelor a dus la recrutări pentru alte competențe
Din discuțiile asociației cu firmele membre, Vasile spune că unele activități nu mai aveau piață. Companiile au căutat să înlocuiască veniturile pierdute în acele segmente prin alte proiecte, uneori cu valoare adăugată mai mare, pentru care au avut nevoie de personal.
Schimbarea direcției de afaceri exista și înainte, explică reprezentanta industriei. Diferența a fost viteza mult mai mare a transformărilor de pe piețele internaționale, către care se îndreaptă în principal firmele locale.
„Nu întotdeauna companiile au mai avut timpul necesar să recalifice oamenii. Dacă tu pivotezi către proiecte sau produse care cer un set de abilități foarte diferit de ceea ce ai deja în companie, nu mai ai timp, nu mai ai soluția să folosești exact aceeași oameni pentru alte proiecte. Aceasta este una dintre explicațiile pentru faptul că am văzut, pe de o parte, închideri de departamente și, pe de altă parte, deschideri de alte departamente”, a explicat Vasile despre competențele necesare noilor proiecte.
În paralel, o parte dintre specialiștii care nu au mai găsit un loc de muncă în industria IT au trecut în alte industrii, unde exista un deficit de personal cu pregătire tehnologică, spune ea. Pentru companiile care cumpără servicii IT, acești angajați aduc în interiorul organizației cunoștințe despre procesele de digitalizare.
Revenirea angajărilor a început după scăderea din 2023
Seria anterioară a datelor ANIS arată evoluția personalului înaintea rezultatului preliminar pentru 2025:
- În 2022, industria avea 200.629 de angajați.
- În 2023, efectivul a coborât la 190.152 de angajați.
- În 2024, numărul a revenit la 195.929 de angajați, în creștere cu aproximativ 3% față de anul precedent.
Raportul anual al asociației analizează cifrele finale ale companiilor pentru 2025, însă rezultatele prezentate acum sunt preliminare. Despre eforturile firmelor de a găsi afaceri noi, directorul executiv a adăugat:
„În ciuda acestor presiuni de toate felurile, avem o creștere a numărului de angajați în industrie. E adevărat, nu e foarte mare, e undeva de sub 5%. Vedem și la nivel micro, adică la companiile membre, un efort foarte mare de a merge pe alte piețe, de a găsi alte verticale, alte industrii pe care să le deservească, să își diversifice portofoliul de servicii, să înceapă să facă produse noi. Deci avem acest dinamism al unei industrii care a susținut o creștere mare în anii precedenți”, a spus ea.
Companiile medii și mari cresc mai accentuat
Analiza preliminară ANIS indică o încetinire a ritmului în care apar companii mici și microîntreprinderi, concomitent cu o creștere mai accentuată în categoria firmelor medii și mari.
Vasile interpretează această evoluție ca pe o posibilă consolidare treptată a industriei. În opinia sa, competitivitatea pe piețele internaționale cere atât firme tinere inovatoare, cât și companii suficient de mari pentru a susține proiecte importante și a participa la consorții, adică asocieri de firme care livrează împreună proiecte.
România a funcționat mult timp ca bază de outsourcing, respectiv de servicii prestate pentru activități externalizate de clienți. Trecerea către produse proprii se face prin inițiativa fiecărei companii, potrivit observațiilor reprezentantei ANIS.
În cazul grupurilor internaționale, ea vede interes pentru aducerea în România a unor servicii cu valoare adăugată mai mare, inclusiv centre de cercetare și dezvoltare. Vasile invocă pregătirea inginerilor și experiența lor în proiecte internaționale mari drept argumente pentru atragerea acestor investiții.
Despre condițiile în care pot fi planificate investițiile, aceasta a precizat: „Avem nevoie de predictibilitate. Faptul că schimbi prevederi fiscale de pe o zi pe alta nu ajută absolut deloc. Până la urmă, investițiile de felul acesta sunt pe termen lung și vrei să știi să-ți faci un plan și să știi care este rentabilitatea investiției”.
Piața internă și exporturile depind de prioritățile economice
Contribuția directă a sectorului IT la produsul intern brut (PIB) a variat între 6,7% și 8% în ultimii trei până la cinci ani, potrivit datelor ANIS. Asociația estimează că impactul total, care include efectele indirecte asupra altor activități și pe cele induse în economie, ar depăși 14% din PIB.
Firmele IT sunt exportatori importanți de servicii, însă România nu are o strategie de export, susține Vasile. Ea cere prioritizarea industriilor cu potențial de creștere pe piețele externe, nu facilități fiscale pentru acest obiectiv.
Vasile consideră că industria IT crește sub potențial. Orientarea puternică spre export a venit și din dimensiunea pieței interne, pe care reprezentanta ANIS o consideră sub potențial. În evaluarea sa, folosirea instrumentelor digitale rămâne insuficientă inclusiv în întreprinderile mici și mijlocii.
Accelerarea digitalizării serviciilor publice ar avea două efecte, susține ea: un stat mai eficient și cerere internă pentru serviciile industriei IT. Totodată, ar încuraja adoptarea tehnologiei în celelalte sectoare economice.
Într-un context de stagnare economică și de turbulențe internaționale, Vasile consideră necesară o strategie prin care statul să prioritizeze sectoarele cu valoare adăugată mai mare și pe cele care pot ajuta alte industrii să rămână competitive. În opinia sa, tehnologia poate susține această direcție, iar oportunitățile viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene depind și de alegerile făcute la nivel național.
România intră în competiția pentru finanțare cu un decalaj de inovare
În European Innovation Scoreboard, tabloul european al performanței în inovare, România se află în 2026 în categoria inovatorilor emergenți. Performanța sa reprezintă 41,8% din media Uniunii Europene (UE), ceea ce o plasează pe ultimul loc între statele membre.
ANIS a lansat în 2026 și un studiu despre inovare ca sursă de creștere, care analizează experiența țărilor din jur și măsurile posibile în România. Vasile spune că țara se află pe ultimul loc și la indicatorii finanțării publice pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce Uniunea Europeană își leagă viitoarele fonduri de inovare și competitivitate.
Comparația privind întreprinderile active în inovare în 2022, din studiul PwC prezentat de Economedia.ro, arată dimensiunea decalajului:
- România avea o pondere de 8,8%, față de 51,4% la nivelul UE.
- În Bulgaria, peste 26% dintre companii desfășurau activități de inovare de produse sau servicii.
- În Ungaria, Polonia și Slovacia, ponderea întreprinderilor inovatoare depășea 30%.
Aceeași analiză arată că alocările bugetare românești pentru cercetare și dezvoltare au scăzut în ultimul deceniu, în timp ce alte state din regiune le-au majorat. Polonia și-a crescut cheltuielile pentru acest domeniu de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% în 2025.
Vasile indică Polonia, Cehia și Estonia drept exemple de țări în care politicile publice au accelerat inovarea. România are nevoie de instrumente similare, consideră ea, iar progresele din următorii doi ani sunt critice pentru accesarea finanțărilor europene.
Fondul european de Competitivitate poate accentua diferențele dintre economii
Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul UE din perioada 2028-2034 prevede peste 400 de miliarde de euro pentru Fondul european de Competitivitate. Vasile vede aici atât posibilitatea reducerii decalajelor, cât și riscul ca finanțările să ajungă cu precădere la companii și țări deja avansate, deoarece selecția se bazează pe competitivitate.
În evaluarea sa, accesul la aceste fonduri nu poate depinde doar de efortul individual al firmelor. Experiența programelor precedente, inclusiv Horizon, folosite pentru cercetare, dezvoltare și inovare, arată că întreprinderile românești au încercat să obțină finanțare separat, fără o strategie și un plan comun al sectorului public și al celui privat.
Alte state își coordonează participarea la această competiție prin colaborarea dintre autorități, companii și universități, spune reprezentanta ANIS. Ea avertizează că, dacă beneficiarii principali vor fi firmele din economiile mai avansate, viitoarele finanțări europene ar putea adânci decalajele României.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Cum se raportează pe Stop Rasism incidentele de ură și cum se urmărește sesizarea
Dolce SportNicu Gheară s-a fotografiat separat cu trei membri ai staff-ului României U21 la Ibiza
GetPonyUn plin de 50 de litri de benzină costă 505 lei în România în săptămâna începută pe 5 octombrie 2026
BravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia Express
LylaCum exersezi ascultarea activă în cuplu și ce urmărești timp de trei zile în discuțiile cu partenerul
Revista IoanaDeficitul de B12 persistă în ciuda suplimentării? Ce rol au tratamentele și problemele de absorbție
