Industria produce cu un sfert mai puțină valoare decât în 2019. De ce depinde revenirea economiei în 2027

Industria României a ajuns în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din valoarea adăugată reală din 2019, adică produce cu circa un sfert mai puțină valoare decât înainte de pandemie. Declinul continuă într-o economie în care investițiile susțin construcțiile, iar consumul populației scade.

Prognozele macroeconomice prezentate de Profit.ro, inclusiv cele ale Frames, indică o creștere economică între 1,7% și 2,5% în 2027, după stagnarea sau contracția ușoară estimate pentru 2026. Revenirea depinde de continuarea investițiilor, de comenzile pentru producătorii locali din programele de apărare, de costurile energiei și de refacerea consumului.

Fabricile pierd mai multă valoare decât producție

Față de reperul din 2019, producția raportată de companii s-a redus cu circa 14%. Diferența față de scăderea valorii adăugate sugerează, în interpretarea Profit.ro, că firmele mențin volume de producție, dar câștigă mai puțin din ele, sub presiunea cheltuielilor cu energia, personalul și finanțarea.

În primele șapte luni din 2026, producția industrială a coborât cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Energia a fost singurul segment industrial care a crescut.

În construcții, cifrele merg în sens invers: activitatea este cu aproximativ 60% mai mare decât în 2019, iar valoarea adăugată a sectorului, cu aproape 30%. Volumul lucrărilor a urcat cu 12,3% în primul semestru din 2026, într-un ritm aproape dublu față de cel din 2025. Construcțiile au rămas sectorul cu cea mai mare contribuție pozitivă la produsul intern brut (PIB).

Serviciile private, cel mai mare sector al economiei, au crescut puternic între 2020 și 2023, după care avansul s-a oprit și a început un declin ușor. Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au scăzut cu 3,9% în prima jumătate din 2026, după majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și reducerea puterii de cumpărare.

La nivelul întregii economii, trimestrul al doilea a adus stagnare, iar primul semestru s-a încheiat cu o scădere de 0,7%. Investițiile au avansat cu 10,9%, finanțate în mare parte din fonduri europene, în timp ce consumul populației s-a redus cu 2,5%.

Creșterea din 2025 a depins aproape integral de construcții

Datele Institutului Național de Statistică (INS), prezentate de Profit.ro, arată că PIB-ul României a crescut în 2025 cu 0,8% în termeni reali, adică după eliminarea efectului prețurilor, față de estimarea provizorie de 0,7%. Valoarea nominală, exprimată în prețurile anului respectiv, a fost de 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde de lei peste calculul inițial.

A fost al treilea an consecutiv de încetinire: economia crescuse cu 4,9% în 2022, cu 2,5% în 2023 și cu 1,1% în 2024. Ritmul din 2025 a fost cel mai slab din 2020 încoace.

Contribuțiile sectoarelor arată cât de restrânsă a fost baza creșterii:

• Construcțiile au crescut cu 6,9%, adăugând 0,7 puncte procentuale la avansul economiei. Ponderea sectorului în PIB, revizuită de la 8,6% la 10,7%, a ajuns la aproape două treimi din cea a industriei.
• Tehnologia informației și comunicațiile au înregistrat un avans de 4,3% și au adăugat 0,3 puncte procentuale la creștere.
• Agricultura a crescut cu 6,9%, contribuind cu 0,2 puncte procentuale.
• Industria are o pondere de 16,7% în PIB, dar a scăzut cu 0,1% și nu a adăugat nimic la creșterea economiei.
• Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au înregistrat o scădere de 0,4%.
• Serviciile profesionale, tehnice și administrative s-au contractat cu 4,1% și au tras în jos creșterea PIB cu 0,3 puncte procentuale.

Pe partea de cerere, formarea brută de capital fix, indicatorul investițiilor în active fixe, a crescut cu 3,6% și a contribuit cu 0,9 puncte procentuale. Consumul gospodăriilor a avansat cu numai 0,5%.

Comerțul exterior a redus creșterea cu 0,4 puncte procentuale: importurile au urcat cu 4,5%, mai repede decât exporturile, care au crescut cu 4,2%.

„Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mișcat, iar comerțul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o declarație redată de Profit.ro.

El avertizează că închiderea unei fabrici înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și dispariția unor salarii bune în regiuni cu puține alternative de angajare.

Investițiile europene continuă, dar ritmul estimat scade

PNRR s-a încheiat la 31 august 2026, însă România are încă de primit aproximativ 7,5 miliarde de euro din plan. Pentru proiectele finalizate, banii continuă să fie plătiți, astfel că investițiile merg mai departe și după încheierea PNRR.

Fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor deveni principala sursă de finanțare și pot fi folosite până în 2029. Potrivit Profit.ro, Comisia de Prognoză vede investițiile crescând în medie cu 2,7% pe an între 2027 și 2029: mai încet decât în 2025 și mult mai încet decât în 2026.

În acest scenariu, construcțiile ar continua să crească, însă contribuția lor nu ar mai putea susține singură întreaga economie. Evaluarea Profit.ro este că modelul bazat aproape integral pe construcții nu poate produce o creștere de peste 1% atunci când industria, comerțul și consumul stagnează.

Comenzile pentru apărare pot ajunge în uzinele românești

România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro prin programul de finanțare pentru apărare SAFE, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană. Prima tranșă, de 2,5 miliarde de euro, a intrat în august 2026.

Contractele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare și drone includ obligații de cooperare industrială. Programul poate aduce comenzi direct fabricilor românești, în timp ce investițiile europene din ultimii doi ani au susținut în principal șantierele.

„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va crește. Dacă o parte se transformă în linii de producție, în furnizori români integrați în lanțurile europene și în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală”, a explicat Negrescu.

Gazele din Neptun Deep ar putea reduce presiunea costurilor

Prima extracție de gaze din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră, este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția internă și să transforme România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Pentru industria care a pierdut competitivitate din cauza energiei scumpe, efectul asupra facturilor ar veni treptat. Potrivit evaluării Profit.ro, perspectiva unei producții mai mari de gaze contează pentru deciziile investitorilor încă din 2027.

Scăderea inflației poate susține consumul și creditarea

Inflația a coborât de la peste 10% în iunie la 6,17% în august 2026, pe măsură ce efectele majorărilor de TVA, accize și energie ies din calculul anual. Potrivit informațiilor prezentate de Profit.ro, estimarea indică revenirea inflației în intervalul-țintă la finalul anului 2027.

Dobânda-cheie se menține la 6,5% din august 2024. Scenariul unei inflații mai mici lasă loc reducerii dobânzii și revenirii pe plus a salariilor reale, adică a puterii de cumpărare a veniturilor salariale.

Creditele mai ieftine și refacerea puterii de cumpărare ar putea susține consumul, cu efect direct asupra comerțului și serviciilor, aflate în scădere atât în 2025, cât și în 2026.

Taxele și instabilitatea rămân riscuri pentru revenire

O creștere de aproximativ 2% în 2027 ar întrerupe seria de patru ani de încetinire și stagnare, dar ar reprezenta doar jumătate din ritmul de dinainte de 2020. Analiștii citați de Profit.ro consideră realist un avans de 2%-2,5%; depășirea pragului de 3% ar necesita condiții precise de susținere a industriei și investițiilor.

Riscurile identificate pentru acest scenariu sunt:

• Instabilitatea politică.
• Presiunea asupra cursului valutar și asupra ratingului, evaluarea capacității de plată a țării.
• Continuarea consolidării fiscale, adică a măsurilor de reducere a deficitului bugetar, în 2027.
• Creșterea slabă din zona euro.
• Posibile pierderi de fonduri din PNRR pentru neîndeplinirea jaloanelor, etapele asumate în plan.

Un studiu prezentat de Profit.ro, realizat pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 de milioane de euro, arată că 44% dintre manageri indică instabilitatea fiscală și legislativă drept principala îngrijorare. Creșterea taxelor este menționată de 40%.

În același grup de firme, jumătate dintre manageri estimează afaceri mai mari în 2027, iar 36% intenționează să investească în echipamente și capacități de producție.

Negrescu arată că SAFE, fondurile de coeziune și gazele din Marea Neagră se suprapun acum, deschizând o posibilă fereastră pentru industrie.

Negrescu cere ca industria să fie pusă în centrul strategiei economice. Relatarea Profit.ro subliniază și nevoia unui dialog cu mediul de afaceri înaintea schimbărilor de taxe. Negrescu avertizează că, fără oprirea declinului industrial în 2027, creșterea ar rămâne fragilă și dependentă de fonduri externe care se vor reduce semnificativ după 2029.

Următoarele repere sunt prognozele de toamnă ale FMI, în octombrie 2026, și ale Comisiei Europene, în noiembrie. Acestea vor arăta dacă estimările de revenire pentru anul următor se mențin.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Polițiștii anchetează moartea unui zimbru descoperit fără cap la Ilva Mare, în Bistrița-NăsăudDolce SportCostin Curelea pleacă de la România U21 după ratarea Euro și eșecul cu 1-7 în fața SpanieiGetPonyBYD ocupă locul patru în septembrie în România, unde înmatriculările scad cu 10,5% în primele nouă luniBravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia ExpressLylaCum exersezi ascultarea activă în cuplu și ce urmărești timp de trei zile în discuțiile cu partenerulRevista IoanaDeficitul de B12 persistă în ciuda suplimentării? Ce rol au tratamentele și problemele de absorbție