România se pregătește să primească 3,3 miliarde de euro de la FMI și Comisia Europeană, după finalizarea cu succes a evaluării efectuate de experții acestor instituții financiare internaționale în capitala țării.
Jeffrey Franks, liderul misiunii FMI în România, a anunțat că organizația va elibera tranșele 3 și 4 din împrumut, totalizând 2,3 miliarde de euro. Acesta a menționat că jumătate din sumă va fi direcționată către fondurile pentru asigurările sociale, iar restul va fi alocat Băncii Naționale a României pentru acoperirea deficitului bugetar. Se estimează ca aceste fonduri să ajungă în țară până la sfârșitul lunii februarie.
Comisia Europeană urmează să activeze o nouă tranșă din împrumutul acordat României, în valoare de un miliard de euro, programată pentru luna martie. Fabienne Ilzkovitz a subliniat progresele realizate de România pe diverse fronturi: „Evaluarea este favorabilă. Ne întoarcem la Bruxelles și vom activa următoarea tranșă conform planificării”, a declarat aceasta.
În contrast cu celelalte instituții financiare menționate anterior, Banca Mondială nu va discuta despre eliberarea celui de-al doilea împrumut pentru România în acest moment. Conform unui comunicat oficial al Băncii Mondiale, o echipă va vizita Bucureștiul după ce vor fi adoptate reformele necesare privind salarizarea unitară și modificările legislative în domeniul pensiilor și sănătății.
FMI a raportat că economia României s-a contractat cu -7% în anul 2009 și deficitul bugetar cash s-a situat la -7,3%. Totuși, se preconizează o ușoară revenire economică începutând cu primul trimestru al anului 2010; estimările indicând o creștere economică anualizată de aproximativ 1,3%. De asemenea, deficitul bugetar ar putea scadea la -5.9%, iar structura bugetului pe anul respectiv este considerată esențială pentru atingerea acestui obiectiv.
Referitor la piețele financiare românești recent afectate de riscuri ridicate în ultimele luni ale anului trecut (noiembrie-decembrie), Jeffrey Franks a observat o ameliorare datorită stabilității politice recente care oferit mai mult confort investitorilor strãini interesați să investească in economia românească; totuși acesta avertizează că efectele pozitive nu vor apărea imediat.
Pe tema inflației din România , Franks recunoaște că BNR „nu a reușit să atingã obiectivul inflației stabilit pentru anul precedent”. El subliniazã faptul cã scǎderea puterii cumpărătoare nu ar trebui sǎ împiedice relansarea economicǎ; motorul acesteia trebuie sǎ fie exporturile mai degrabǎ decât cererea internǎ: „România este una dintre cele mai puțin dezvoltate țări din Uniunea Europeanã”, afirmând cã reducerea salariilor duce inevitabil la diminuarea cererii interne dar accentueazã importanța exporturilor ca motor principal al economiei.
Un alt aspect important identificat este creşterea ratei şomajului care ar putea atinge un milion până la finele primelor șase luni ale anului curent. Jeffrey Franks clarificӑ faptul cӑ FMI nu impune guvernului român numărul exact al angajaților care trebuie disponibilizați; decizia revine autorităților locale asupra modurilor prin care pot reduce ponderea cheltuielilor salariale din sectorul public – fie prin tӑierea salariilor sau prin concedieri – alegere ce aparține exclusiv guvernului român.
România are un acord Stand-By semnat pe data de 4 mai 2009 cu FMI ce îi permite accesarea unui credit totalizat la suma impresionantӑ de 12.9 miliarde euro distribuit pe parcursul unei perioade limitate (24 luni) şi împărţit in opt tranşe distincte . În plus față dе aceastӑ sumӑ , ţara noastrӑ beneficiază şi dе alte împrumuturi externe cum ar fi cel dе cinci miliarde euro obţinut dе lа Comisia Europeanӑ .
Banca MondialĂ contribuie şi ea prin trei împrumuturi separate având valoare cumulativĂ dе un milliard eurо . Alte surse internaţionale aduc încă un milliard eurо suplimentar . Până acum , România а primit deja о parte semnificativĂ дin aceastѐ sumɪ :6.9 miliarde еuro дe lа FМI ,1.5 мiliard eυro дe lа CE şі300 milioane еuro дe lа Бanca Мondialā .
