România va solicita CE excepţii pentru apele ce nu vor atinge starea corespunzătoare până în 2015

România va solicita Comisiei Europene excepţii de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă care nu vor atinge o stare corespunzătoare din punct de vedere al calităţii până în 2015, acestea reprezentând 50 la sută din totalul apelor, informează Administraţia Naţională „Apele Române”.

Conform rezultatelor obţinute prin elaborarea Planului Naţional de Management, din 3.399 de corpuri de apă de suprafaţă, 1.241 dintre acestea, reprezentând 36,5 la sută, nu vor atinge o stare corespunzătoare a apelor până în 2015. De asemenea, din cele 142 de corpuri de apă subterană, 19 dintre acestea, adică 13,4 la sută, nu vor atinge starea calitativa bună a apelor până în 2015.

Aceste corpuri de apă nu corespund din punct de vedere al calităţii, înregistrează în special depăşiri la azotaţi şi amoniu. Conform Planului de Management, acele corpuri de apă care nu vor atinge starea bună a apelor până în 2015 vor fi subiectul excepţiilor fie de timp, adică să atingă o stare bună a apelor mai târziu de anul 2015, respectiv în anul 2021 sau 2027 pentru apele de suprafaţă şi din subteran sau excepţii de obiective, adică ţintele impuse de UE să fie mai puţin severe pentru apele de suprafaţă.

Pentru perioada 2010 – 2027, costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea tuturor Directivelor europene privind calitatea apelor şi a programului de măsuri la nivel naţional au fost estimate la circa 20 de miliarde de euro, din care 97 la sută sunt costuri pentru realizarea măsurilor de bază.
Corelat cu numărul de locuitori ai României, implementarea programului de măsuri implică un efort financiar de aproape 1.000 de euro, pe care fiecare cetăţean al României ar trebui să-l facă timp de 20 de ani.

Din totalul cheltuielilor de investiţii estimate pentru implementarea programului de măsuri, pentru 32 la sută, adică circa şase miliarde de euro, nu au fost identificate în prezent surse de finanţare.
Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa şi apa uzată din 2004 până în anul 2018 a fost estimată la 15,1 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finanţare din fonduri de Coeziune şi co-finanţare naţională) şi Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru Agricultură) reprezintă circa 17 la sută din necesar.

Se estimează că, în perioada 2004 – 2009, au fost realizate lucrări de investiţii pentru infrastructura de apă uzată în valoare de 3,1 miliarde de euro, din care 2,1 fonduri europene. Cele mai mari investiţii sunt necesare pentru realizarea măsurilor aplicate pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţia din aglomerările umane, adică alimentare cu apă potabilă, canalizare – epurare ape uzate, urmate de măsurile destinate sectorului agricol şi industrial.

Poluarea apelor este cauzată în principal ratei reduse a populaţiei racordate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, nefuncţionării staţiilor de epurare existente, managementului necorespunzător al deşeurilor, adică depozitării necontrolate a deşeurilor pe malurile apelor sau în apă, sau protecţiei insuficiente a resurselor de apă.

România raportează în 22 martie 2010 la Comisia Europeană Planurile de Management ale bazinelor hidrografice şi Planul Naţional de Management care cuprinde măsurile de îmbunătăţire a calităţii apelor, dar şi aplicarea acelor măsuri suplimentare pentru corpurile de apă care nu vor atinge starea bună a apelor în anul 2015.
Potrivit ANAR, din cele 2.605 aglomerări, la sfârşitul lui 2009, existau fizic 658 reţele de canalizare, din care 516 erau funcţionale şi doar 21 conforme, restul fiind în diferite stadii de execuţie.

Gradul de racordare la canalizare a locuitorilor echivalenţi la nivel naţional este 52,06 la sută. În mediul urban, 78,45 la sută dintre locuitori sunt racordaţi la reţelele de canalizare. Dintre locuitorii oraşelor mici, comunelor şi satelor, 9,23 la sută sunt racordaţi la reţelele de canalizare.
Conform cerinţelor impuse de UE, până în 2018, România trebuie să construiască 50.000 kilometri de reţea de canalizare. Între 2004-2009, au fost construiţi 20.000 kilometri de canalizări, din care în 2009, au fost construiţi doar aproximativ 1.000 kilometri. Doar 80 de kilometri sunt funcţionali.

Judeţe ca Arad, Brăila, Neamţ, Sibiu au un grad de racordare mare la reţele de canalizare, pe când Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Caraş-Severin au gradele de racordare cele mai mici. Din cele 371 de staţii de epurare, numai 29 de staţii de epurare sunt conforme, gradul de racordare la staţii de epurare la nivel naţional este 42,78 la sută. În mediul urban, gradul de racordare la staţii de epurare este de 65,91 la sută. În mediul rural, gradul de racordare la staţii de epurare este de 5,25 la sută.

Judeţele Arad, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Neamţ, Sibiu, Timiş au grade de racordare mare, comparativ cu Brăila, Caraş Severin, Galaţi, Mehedinţi, Tulcea, care au gradele cele mai mici de racordare.

În ceea ce priveşte nivelul de racordare a locuitorilor la reţele de alimentare cu apă, oraşe mari, ca Bucureşti, Sibiu, Cluj, Constanţa, au un nivel de racordare mai mare de 80 la sută, pe când judeţe ca Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman au gradele de racordare cele mai mici, sub 30 la sută.
Termenele finale de conformare sunt 2013 pentru racordarea la sistemele de canalizare şi 2015 pentru racordarea la staţiile de epurare pentru mediul urban, iar 2018 este termenul final de conformare atât pentru staţiile de epurare şi canalizare, pentru mediul rural.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata