România va solicita derogări de la standardele de mediu pentru corpurile de apă care nu vor atinge o calitate adecvată până în 2015, acestea constituind 50% din totalul apelor, conform Administrației Naționale „Apele Române”.
Conform analizei realizate în cadrul Planului Național de Management, din cele 3.399 de corpuri de apă de suprafață, 1.241 (36,5%) nu vor reuși să atingă o stare bună a calității apei până în anul menționat. De asemenea, dintre cele 142 de corpuri subterane, se estimează că 19 (13,4%) nu vor îndeplini criteriile necesare pentru a fi considerate conforme cu standardele stabilite.
Aceste surse acvatice prezintă deficiențe semnificative în ceea ce privește calitatea apei, având depășiri notabile ale concentrațiilor de azotați și amoniu. Conform planului menționat anterior, corpurile care nu își vor îmbunătăți starea până în 2015 pot beneficia fie de excepții temporale – având termen extins până în anii 2021 sau 2027 pentru apele superficiale și subterane – fie excepții legate de obiectivele impuse la nivel european.
Pentru intervalul dintre anii 2010 și 2027, costurile totale estimate pentru implementarea măsurilor necesare conformării cu directivele europene privind calitatea apelor se ridică la aproximativ 20 miliarde euro; din această sumă impresionantă, peste 97% reprezintă cheltuieli destinate măsurilor fundamentale.
Având în vedere populația României, fiecare cetățean ar trebui să contribuie cu aproape 1.000 euro pe parcursul a două decenii pentru realizarea acestui program ambițios. Din totalul investițiilor previzionate pentru aceste măsuri esențiale însă aproximativ șase miliarde euro (32%) rămân fără surse clare de finanțare.
Între anii 2004-2018 s-au estimat investiții totale necesare conformării cu cerințele europene privind apa și apa uzată la valoarea impresionantă de circa15 miliarde euro; totuși fondurile disponibile prin POS Mediu și Programul Național pentru Dezvoltare Rurală acoperă doar aproximativ17% din această sumă.
Se estimează că între anii2004-2009 au fost efectuate lucrări investiționale pe infrastructura apelor uzate evaluată la3.1 miliarde euro; dintre acestea2.1 miliarde provin din fonduri europene. Cele mai mari nevoi financiare sunt asociate asigurării serviciilor esenţiale precum alimentarea cu apă potabilă şi epurarea apelor uzate urmate apoi sectorului agricol şi industrial.
Hello! How can I assist you today?
Principalele cauze ale poluării resurselor acvatice includ procentajul scazut al populației conectate la sistemele modernede canalizare si epurare,a funcţionării inadecvate a staţiilor existente precum şi gestionarea defectuoasă a deseurilor prin depozitări necontrolate pe malurile cursurilor sau chiar direct in ape.
Pe data22 martie2010 România va raporta Comisiei Europene Planurile sale referitoare la managementul bazinelor hidrografice împreunã cu un plan național menit să abordeze problemele legate atâtde calitatea apei cât si aplicabilitatea unor măsuri suplimentarepentru corpurile afectatede poluare care nu se conformează standardelorpânăîn anul menţionat anterior.
Potrivit ANAR,din cele2.605 aglomerări urbane identificatepânăla sfârşitul lui2009 existau658 reţele fizicede canalizare,dintre care516 erau funcţionale iar doar21 respectau normele impuse,rămânând restulde reţele într-o varietatede stadii diferite dedezvoltare.
Gradulde racordaresub aspect numeric al locuitorilorpentru întreg teritorioul național este52%,în timp ceîn medioul urban78%din populație beneficiază deja dede aceste servicii.Dar printre locuitorii orașelormici,satelor sau comunelordimensiuni reduse,numai9%dispun detipologiedecanalizare corespunzătoare.
Conform reglementariloreuropene,pânăîn2018 România trebuie să construiască50mii kilometri dedecanalizari.Numeros proiecte au fost finalizatesub formade20mii kilometriîntre2004-2009,dar numărulrealizatînnouan1990a fostaproximativ1000kilometri,cercetările arătândcădoar80kilometri suntfuncionali.
Județe precum Arad,Braila,Nemti,Sibiu dispun dede un grad ridicat deracordarepentruretele dedecanalizare,in timp ceGiurgiu ,Ilfov ,Teleorman,Caraș-Severin au cel mai scazut grad deracordaredela nivel national.Din371 staţii depuratoareexistente,numai29respecta normelespecifice iar graduldereferire lacapacitateade racordaresub aspect general este42%.În medioul urban65%dintrepopulaţie suntconectaţi lastaţii depuratoareiarînmedioul ruralnumai5%.
Judeţe caArad,Buzau,Bistrita-Nasaud ,Cluj,Nemti,Sibiu,Timiş prezintagradederacordaremari comparativcuBrãila,Caraş-Severin,Galaţi ,Mehedinti,Tulcea unde procentelededepartajerescrescconsiderabil.
Referitor lacapacitateaderacodareloraşelormari cum ar fiBucureşti,Sibiu ,Cluj sauConstanţa,peste80%dintrepopulaţie beneficieazădedereţe moderne,deşi judeţe caIlfov,Dâmboviţa,Ghiurgiu sauTeleormanraporteazagrade foarte mici sub30%.
Termenule finale pentrusatisfactia cerinteiorlegislative sunt stabilitepentru anul2013pentru racordărilela sistemedecanilizaredesigurantaşi pentrustatiideepurarenumai pânaîn2015pentrumediuluurban iarpentrumediulururalfinalizareaaceastorobiectivelestipulateesteprevazutapentruanulpanaîn2018 .
