Teodor Baconschi: România respinge ideea unei naţiuni şi a unei limbi distincte de cea română

România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi distincte de cea română, a afirmat vineri (22 ianuarie 2010), ministrul de Externe, Teodor Baconschi, prezent la lansarea volumului „Cominternul şi originile ‘moldovenismului”, de Gheorghe E. Cojocaru.

Cartea istoricului de la Chişinău prezintă modul în care a luat naştere doctrina moldovenistă, scopurile pe care le-a urmărit şi modul în care a fost pusă în practică.
„De câte ori nu ne-am revoltat sau amuzat, fiecare după dispoziţia sa, când am auzit vorbindu-se despre aşa-zisa limbă moldovenească?
Nimeni până în ziua de azi nu s-a lămurit cum stau lucrurile cu acest misterios idiom. În schimb, de fiecare dată când trecem Prutul, redescoperim cu deliciu şi întorsături de frază dulcele grai moldovenesc, pe care l-am uitat de când îi citisem ultima oară pe Sadoveanu şi Creangă”, a spus Teodor Baconschi.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a arătat că, deşi promotorii moldovenismului nu mai sunt la putere, doctrina „nu şi-a dat obştescul sfârşit”. „Totuşi, în ciuda schimbărilor recente din R. Moldova, pe care le salut atât ca român, cât şi ca ministru de externe al României, moldovenismul nu şi-a dat încă obştescul sfârşit. Din nefericire, fanteziile de sorginte bolşevică despre identitatea istorică şi lingvistică a Basarabiei îşi găsesc încă destui adepţi”, a afirmat Teodor Baconschi.

Vorbind despre cartea lui Cojocaru, ministrul a subliniat că istoricul demonstrează, pornind de la un mare număr de documente, cum a fost concepută între 1924 şi 1928 ” o redutabilă armă menită să submineze statalitatea României şi să facă din Transnistria un cap de pod pentru exportarea Revoluţiei Roşii în Balcani şi în Europa”.
„Dincolo de implicaţiile ei geopolitice, inventarea moldovenismului a avut rezultate dramatice în plan identitar. (…).

Nu există nici continuitate istorică, nici comunitate civică. Moldovenismul neagă rădăcinile identitare româneşti, iar metoda sa preferată este supralicitarea şi mistificarea. Un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului devine stat cu identitate moldovenească distinctă”, a arătat Teodor Baconschi.
El a catalogat „moldovenismul” drept „un produs de inginerie etno-culturală” al unui sistem specializat în astfel de acţiuni, „o experienţă brutală, cu efecte nocive şi daune colaterale care se văd până astăzi în R. Moldova”.

„Acolo este o societate în care criza identitară indusă artificial a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat multă vreme o evoluţie firească”, a subliniat Teodor Baconschi. „România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific, iar aici putem numi cartea prezentată astăzi (vineri – n.r.) ca pe un excelent argument suplimentar”, a remarcat şeful diplomaţiei române.

El a mai spus, în acest context, că „moldovenismul este un construct etnic şi geopolitic artificial care continuă să perturbe relaţiile diplomatice în acestă parte a lumii”.
Autorul volumului, la rândul său, Gheorghe E. Cojocaru, a arătat că autorităţile de la Chişinău manifestă o deschidere fără precedent în ultimii 20 de ani faţă de relaţia cu România şi a apreciat atitudinea actualei puteri drept un gest de demnitate.

„Noi avem nevoie de acest sprijin din partea Bucureştiului şi cred că şi lumea politică are”, a spus Gheorghe E. Cojocaru, adăugând că oamenii simpli au „aşteptări bune” de la vizita de săptămâna viitoare a preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău.
Cojocaru a evidenţiat că a avut ocazia „să profite” de pe urma deschiderii arhivelor de la Bucureşti, Moscova şi Kiev, dar mai puţin de pe urma celor de la Chişinău, unde autorităţile nu au manifestat, pe perioada scrierii cărţii, o deschidere în acest sens.

Secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, a arătat că moldovenismul a fost conceput ca instrument al diplomaţiei sovietice pentru contestarea integrităţii teritoriale a României după Marea Unire de la 1918, urmărindu-se ruperea Basarabiei din teritoriul României.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata