O parte semnificativă din fondurile ce urmează a fi alocate României în cadrul acordului stand-by cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială va fi destinată bugetului de stat. Acesta va acoperi cheltuieli esențiale, inclusiv pensii și salarii. Ministrul Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat vineri (22 ianuarie 2010) că nu s-a luat încă o decizie oficială în acest sens.
„Resursele financiare vor fi transferate în trezorerie și ulterior distribuite. Bugetul include cheltuieli pentru pensii și salarii”, a explicat Vlădescu, subliniind că „în principiu aceasta este direcția stabilită”, dar detaliile oficiale vor fi comunicate odată cu semnarea scrisorii de intenție.
Referitor la posibilitatea unei derogări care ar permite alocarea unor fonduri suplimentare după epuizarea celor două tranșe inițiale, ministrul a menționat: „Sper să nu fie necesară o derogare pentru suplimentarea bugetului de stat. Am convingerea că veniturile vor continua să curgă normal, ceea ce ne va permite o finanțare sustenabilă și o creștere economică sănătoasă; astfel design-ul bugetar se dovedește eficient.”
De asemenea, Vlădescu a adus la cunoștință faptul că măsurile incluse în documentația primită de România din partea FMI sunt tehnice și nu radicale: „Aceste măsuri nu afectează bugetul sau cheltuielile.”
Cristian Rădulescu, președintele Comisiei pentru muncă din Senat, a afirmat joi într-o emisiune TV că FMI analizează serios dacă jumătate din tranșele viitoare vor mai putea fi destinate pensiilor și salariilor. „Nu sunt sigur dacă se va găsi un compromis favorabil; am aflat astăzi (joi) că FMI reconsidera această alocare care ne-a fost oferită ca o clauză special favorabilă la primele tranșe,” a spus Rădulescu.
În mod obișnuit, resursele financiare provenite de la FMI sunt destinate echilibrării generale a bugetului național sau stimulării încrederii pe piața bancară prin facilitarea creditării.
Mihai Tănasecu, reprezentantul României la FMI, a declarat pentru Agerpres că întârzierile legate de anumite obiective convenite cu instituțiile internaționale nu sunt atât de grave încât să impun modificări ale Acordului Stand-By. El a menționat necesitatea stabilirii unor noi termene pentru aspectele nerealizate precum Legea Pensiilor sau monitorizarea companiilor publice cu datorii.
„Discutăm despre întârzieri minore care nu amenință programul nostru,” a adaugat Tănasecu.
Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI pentru România, susține aceeași idee: „Mesele incluse în documentația adresată României vizează implementarea recomandările pe care țara trebuie să le adopte; acestea sunt proceduri standard.” Franks subliniază importanța evaluării progreselor realizate până acum și identificarea soluțiilor adecvate răspunsurilor guvernamentale necesare.
