Bani retrași fără acord de pe card. Cum se contestă plățile

Un card folosit fără acordul titularului poate genera pierderi care trebuie semnalate băncii. Recuperarea banilor depinde de notificarea băncii, de autorizarea operațiunii și de probele privind conduita clientului.

Informațiile au fost relatate de Digi24. Separat, un proiect depus în Parlament de senatorul Daniel Zamfir propune compensarea consumatorilor de credite atunci când autoritățile constată că au fost prejudiciați în derularea contractelor de împrumut.

Blocarea cardului și contestarea plăților trebuie făcute imediat

La constatarea pierderii, furtului sau folosirii fără drept a cardului, primul pas este blocarea acestuia și notificarea băncii.

Acțiunile necesare se desfășoară în această ordine:

• Se notifică banca prin mijlocul pus la dispoziție pentru un instrument de plată pierdut, furat sau folosit fără drept.
• Se verifică operațiunile din cont și se identifică fiecare plată pe care titularul nu a autorizat-o.
• Se semnalează băncii operațiunile respective și se solicită corectarea lor fără întârziere nejustificată.

Contestarea plății nu înlătură obligația de a reacționa imediat după descoperirea ei.

Plățile contestate trebuie semnalate băncii

După identificarea unei plăți pe care nu o recunoaște, titularul o semnalează băncii și solicită verificarea operațiunii.

Dacă este cazul, banca trebuie să readucă și contul în situația în care s-ar fi aflat fără plata neautorizată. Data valutei creditării, adică data de referință a sumei restituite în cont, nu poate fi ulterioară datei debitării.

Banca trebuie să dovedească autentificarea și eventuala neglijență gravă

Când clientul neagă că a autorizat plata, prestatorul trebuie să demonstreze că operațiunea a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi și neafectată de defecțiuni tehnice sau de alte deficiențe ale serviciului.

Înregistrarea folosirii cardului nu este, în mod necesar, suficientă pentru a demonstra că titularul a autorizat operațiunea. Aceeași regulă se aplică atunci când banca invocă frauda clientului ori încălcarea intenționată sau din neglijență gravă a obligațiilor sale.

Răspunderea clientului poate fi zero sau poate acoperi întreaga pierdere

Plafonul privește plățile neautorizate rezultate din utilizarea unui instrument pierdut, furat sau folosit fără drept. Aplicarea sa depinde de respectarea condițiilor legale privind conduita titularului.

Dacă pierderile provin din frauda plătitorului sau din încălcarea intenționată ori din neglijență gravă a obligațiilor sale, acesta suportă toate pierderile astfel cauzate, conform alineatului (2). Limitarea răspunderii nu se mai aplică.

Transferurile făcute personal sub presiune trebuie analizate separat

La contestare contează dacă operațiunea a fost efectuată fără autorizarea titularului sau dacă acesta a făcut personal transferul, fiind manipulat. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a semnalat ambele tipuri de cazuri.

Potrivit CSALB, instituția primise în 2026 peste 170 de cereri referitoare la fraude pe canale bancare. Pagubele ajungeau până la 20.000 de euro în cazurile analizate. În majoritatea situațiilor, consumatorii permiseseră accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale, telefoane sau aplicații bancare.

Alți consumatori contractaseră personal credite și transferaseră banii către conturi externe pentru achiziții de criptoactive, acțiuni sau pentru presupuse datorii. Potrivit centrului, băncile au respins cererile de conciliere invocând cercetările Poliției și faptul că accesul la conturi se realizase cu ajutorul titularilor, fără atacarea sistemelor de securitate bancară.

„O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control de la distanță, infractorii ajung să fure în câteva secunde economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înșelați”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, în comunicatul instituției.

Autentificarea a fost motiv de refuz într-un caz cu prejudiciu de 90.000 de lei

În cazul Adrianei H., din municipiul București, CSALB descrie preluarea controlului telefonului prin WhatsApp, cu ajutorul unui program informatic malițios. Potrivit sesizării, în numele ei ar fi fost deschis un cont online și obținut un împrumut de 29.000 de lei.

Consumătoarea a cerut anularea creditului a doua zi și a sesizat banca și Poliția. Prejudiciul reclamat, de 90.000 de lei, a inclus operațiuni succesive din contul personal și dintr-un cont pentru care era împuternicită să gestioneze fondurile altor persoane, după convorbiri telefonice de peste patru ore.

Banca a respins solicitarea. A susținut că plățile respectaseră cerințele de autentificare prin cod de securitate sau biometrie și că transferurile urmaseră contul indicat de utilizator, după mutarea banilor în contul personal.

Datele de acces și comenzile de plată nu se transmit la cererea unor necunoscuți

CSALB recomandă verificarea tranzacțiilor, activarea notificărilor și refuzarea linkurilor suspecte. Consumatorii trebuie să refuze și instalarea programelor cerute de terți sau instrucțiunile telefonice pentru plăți și transferuri urgente.

Instituția precizează că băncile nu solicită datele de acces, precum numele de utilizator și parola, ori codurile de autorizare și de securitate ale cardului.

Alexandru Păunescu avertizează și asupra înregistrărilor video transmise unor necunoscuți: acestea pot fi utilizate ulterior, prin tehnologia deepfake, care falsifică imaginea unei persoane, pentru autentificarea în aplicații bancare și ocolirea sistemelor de securitate.

Proiectul depus în Parlament propune compensarea prejudiciilor din credite

Inițiativa senatorului Daniel Zamfir propunea un mecanism distinct pentru prejudiciile constatate de autorități în contractele de credit, generate de practici concurențiale neloiale sau erori de calcul al dobânzilor.

Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, circa 710 milioane de euro, după o investigație privind coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Decizia este executorie, dar poate fi contestată în instanță în 30 de zile de la comunicarea motivării. Băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale.

După constatarea prejudiciului de către o autoritate a statului, precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Consiliul Concurenței, proiectul prevedea corectarea erorilor, recalcularea obligațiilor contractuale, aplicarea formulei revizuite tuturor contractelor afectate și restituirea prejudiciului.

Termenul propus pentru recalculare și plată era de 45 de zile de la primirea solicitării debitorului. Depășirea lui urma să constituie contravenție, cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri realizată de bancă în anul financiar anterior.

Inițiativa legislativă se află în procedură parlamentară și urmează să fie analizată de comisiile de specialitate și de plenul Parlamentului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonySkoda Octavia va avea un sistem hibrid fără încărcare la priză, cu 135 sau 170 de cai putereBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCum rămâi informată fără să te copleșească știrile despre scumpiri și război. Regula celor două site-uriRevista IoanaCum izolezi țevile de apă caldă acasă. Pentru 15 metri, varianta cu spumă ajunge la aproximativ 80 de leiNews24USR cere vot pentru anchetarea zborurilor Mykonos-Nordis și o acuză pe Natalia Intotero că blochează proceduraDolce SportJannik Sinner încheie sezonul din cauza genunchiului și va ceda locul de lider lui Alexander Zverev