Un card folosit fără acordul titularului poate genera pierderi care trebuie semnalate băncii. Recuperarea banilor depinde de notificarea băncii, de autorizarea operațiunii și de probele privind conduita clientului.

Regulile de mai jos sunt cele din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, iar recomandările și cazurile sunt din comunicatul CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar) din septembrie 2026.

Blocarea cardului și contestarea plăților trebuie făcute imediat

La constatarea pierderii, furtului sau folosirii fără drept a cardului, primul pas este blocarea acestuia și notificarea băncii.

Acțiunile necesare se desfășoară în această ordine:

  • Se notifică banca prin mijlocul pus la dispoziție pentru un instrument de plată pierdut, furat sau folosit fără drept.
  • Se verifică operațiunile din cont și se identifică fiecare plată pe care titularul nu a autorizat-o.
  • Se semnalează băncii operațiunile respective și se solicită corectarea lor fără întârziere nejustificată.

Contestarea plății nu înlătură obligația de a reacționa imediat după descoperirea ei.

Plățile contestate trebuie semnalate băncii

După identificarea unei plăți pe care nu o recunoaște, titularul o semnalează băncii și cere corectarea ei fără întârziere nejustificată, dar nu mai târziu de 13 luni de la data debitării (art. 169). Termenul de 13 luni nu se aplică dacă banca nu i-a pus la dispoziție informațiile despre operațiunea respectivă.

Pentru o operațiune neautorizată, banca rambursează suma imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a constatat operațiunea ori a fost notificată (art. 173). Excepția: banca are motive rezonabile să suspecteze o fraudă și le comunică în scris autorității naționale competente.

Dacă este cazul, banca trebuie să readucă și contul în situația în care s-ar fi aflat fără plata neautorizată. Data valutei creditării, adică data de referință a sumei restituite în cont, nu poate fi ulterioară datei debitării.

Banca trebuie să dovedească autentificarea și eventuala neglijență gravă

Când clientul neagă că a autorizat plata, prestatorul trebuie să demonstreze că operațiunea a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi și neafectată de defecțiuni tehnice sau de alte deficiențe ale serviciului.

Înregistrarea folosirii cardului nu este, în mod necesar, suficientă pentru a demonstra că titularul a autorizat operațiunea. Aceeași regulă se aplică atunci când banca invocă frauda clientului ori încălcarea intenționată sau din neglijență gravă a obligațiilor sale.

Răspunderea clientului poate fi zero sau poate acoperi întreaga pierdere

Pentru plățile neautorizate rezultate din utilizarea unui card pierdut, furat sau folosit fără drept înainte de notificarea băncii, titularul suportă cel mult 30 de euro sau echivalentul în lei, potrivit art. 179 alin. (1). Plafonul se aplică dacă titularul și-a respectat obligațiile legale privind păstrarea cardului și a elementelor de securitate.

Răspunderea este zero, dacă titularul nu a acționat fraudulos, în cazurile prevăzute la art. 177: pierderea nu putea fi detectată înaintea plății; a fost cauzată de un angajat, un agent sau o sucursală a băncii; s-a produs după notificarea băncii; banca nu a cerut autentificarea strictă a clientului; banca nu a pus la dispoziție mijloace de notificare disponibile în orice moment.

Dacă pierderile provin din frauda plătitorului sau din încălcarea intenționată ori din neglijență gravă a obligațiilor sale, acesta suportă toate pierderile astfel cauzate, potrivit art. 179 alin. (2). Limitarea la 30 de euro nu se mai aplică.

Transferurile făcute personal sub presiune trebuie analizate separat

La contestare contează dacă operațiunea a fost efectuată fără autorizarea titularului sau dacă acesta a făcut personal transferul, fiind manipulat. CSALB a semnalat ambele tipuri de cazuri.

Potrivit CSALB, instituția primise în 2026 peste 170 de cereri referitoare la fraude pe canale bancare. Pagubele ajungeau până la 20.000 de euro în cazurile analizate. În majoritatea situațiilor, consumatorii permiseseră accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale, telefoane sau aplicații bancare.

Alți consumatori contractaseră personal credite și transferaseră banii către conturi externe pentru achiziții de criptoactive, acțiuni sau pentru presupuse datorii. Potrivit centrului, băncile au respins cererile de conciliere invocând cercetările Poliției și faptul că accesul la conturi se realizase cu ajutorul titularilor, fără atacarea sistemelor de securitate bancară.

„O altă tipologie de fraude este cea în care infractorii speculează dorința consumatorilor de a câștiga bani rapid, prin cumpărarea de acțiuni sau criptoactive. Prin aplicații de control de la distanță, infractorii ajung să fure în câteva secunde economii făcute în ani de zile sau să solicite împrumuturi în numele celor înșelați”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, în comunicatul instituției.

Autentificarea a fost motiv de refuz într-un caz cu prejudiciu de 90.000 de lei

În cazul Adrianei H., din municipiul București, CSALB descrie preluarea controlului telefonului prin WhatsApp, cu ajutorul unui program informatic malițios. Potrivit sesizării, în numele ei ar fi fost deschis un cont online și obținut un împrumut de 29.000 de lei.

Consumătoarea a cerut anularea creditului a doua zi și a sesizat banca și Poliția. Prejudiciul reclamat, de 90.000 de lei, a inclus operațiuni succesive din contul personal și dintr-un cont pentru care era împuternicită să gestioneze fondurile altor persoane, după convorbiri telefonice de peste patru ore.

Banca a respins solicitarea. A susținut că plățile respectaseră cerințele de autentificare prin cod de securitate sau biometrie și că transferurile urmaseră contul indicat de utilizator, după mutarea banilor în contul personal.

Datele de acces și comenzile de plată nu se transmit la cererea unor necunoscuți

CSALB recomandă verificarea tranzacțiilor, activarea notificărilor și refuzarea linkurilor suspecte. Consumatorii trebuie să refuze și instalarea programelor cerute de terți sau instrucțiunile telefonice pentru plăți și transferuri urgente.

Instituția precizează că băncile nu solicită datele de acces, precum numele de utilizator și parola, ori codurile de autorizare și de securitate ale cardului.

Alexandru Păunescu avertizează și asupra înregistrărilor video transmise unor necunoscuți: acestea pot fi utilizate ulterior, prin tehnologia deepfake, care falsifică imaginea unei persoane, pentru autentificarea în aplicații bancare și ocolirea sistemelor de securitate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

card bancar CSALB fraude bancare Legea 209/2019 plăți neautorizate