Proprietarii terenurilor împădurite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) beneficiază, prin majorarea aprobată la 9 aprilie 2025, de o primă de sechestrare forestieră de 640 euro pe hectar anual, separată de finanțarea plantării și întreținerii. Încasarea depinde de confirmarea existenței plantației, iar distrugerea acesteia din vina deținătorului duce la pierderea primei.

Sumele pentru înființare diferă în funcție de specie și amplasament. Exemplele financiare anunțate la lansarea din 25 noiembrie 2022 trebuie citite împreună cu condițiile ghidului și contractului aplicabile proiectului: ulterior, atât prima anuală, cât și bugetul și țintele campaniei au fost modificate.

Sprijinul pentru plantare și întreținere diferă după specie și relief

La lansare, schema „Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” finanța înființarea de trupuri de pădure cu suprafața minimă de 0,5 ha și de perdele forestiere de protecție cu suprafața minimă de 0,1 ha, potrivit HotNews. Beneficiarii puteau fi deținători publici sau privați de teren pretabil pentru împădurire, inclusiv formele asociative ale acestora.

Terenurile agricole vizate erau cele arabile, pajiștile permanente și culturile permanente care puteau fi împădurite conform unui proiect tehnic întocmit în acest scop. Proiectul stabilește lucrările și densitatea plantației.

Exemplele de sprijin prezentate în noiembrie 2022 acopereau următoarele variante:

  • Stejar: 19.647 euro pe hectar fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), pentru înființare și întreținere. Din total, 6.379 euro pe hectar fără TVA reveneau înființării, iar întreținerea era finanțată anual, până la 6 ani. Prin scăderea costului înființării din total rezultă 13.268 euro pe hectar pentru întreținere; plata acesteia este repartizată în timp.
  • Salcâm: 10.620 euro pe hectar fără TVA în total, dintre care 5.060 euro pe hectar fără TVA pentru înființare. Perioada de întreținere prevăzută era de 3 ani.
  • Stejar în zona de deal: 14.900 euro pe hectar în total, cu o componentă de înființare de 3.831 euro pe hectar fără TVA.
  • Molid, fag și brad în zona de munte: 9.658 euro pe hectar fără TVA în total, dintre care 3.987 euro pe hectar fără TVA pentru înființare.
  • Perdele forestiere de stejar la câmpie: sprijin total de 17.434 euro pe hectar fără TVA.
  • Perdele forestiere de salcâm: sprijin total de 10.552 euro pe hectar fără TVA.
  • Perdele forestiere de stejar la deal: sprijin total de 16.542 euro pe hectar fără TVA.

Lucrările de întreținere includ îndepărtarea vegetației care împiedică dezvoltarea puieților și completarea exemplarelor pierdute. Pentru evaluarea investiției, valoarea destinată acestor lucrări trebuie urmărită pe întreaga perioadă prevăzută pentru specia aleasă.

Prima pentru stocarea carbonului se plătește separat

Prima de sechestrare forestieră remunerează carbonul stocat în biomasa plantației, adică în materia vegetală acumulată de arbori. La deschiderea campaniei, nivelul stimulentului a fost explicat de ministrul Mediului de atunci, Barna Tánczos: „Aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri”.

Guvernul a aprobat miercuri, 9 aprilie 2025, modificarea Ordonanței de Urgență nr. 35/2022. Beneficiarii primei suplimentare sunt persoane fizice, persoane juridice și unități administrativ-teritoriale pe ale căror terenuri agricole și degradate sunt realizate lucrări de împădurire sau reîmpădurire prevăzute în program.

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor la acel moment, a explicat că majorarea primei urmărea să sprijine împădurirea terenurilor agricole devenite neproductive.

Condițiile de plată anunțate odată cu majorarea stabilesc următoarele:

  • Compensația se acordă pentru o perioadă de 20 de ani de la înființarea plantației.
  • Plata se face în ultimul trimestru al fiecărui an, începând cu anul recepționării lucrărilor de plantare.
  • Existența plantației trebuie confirmată prin raportul de recepționare întocmit de Garda Forestieră competentă teritorial.
  • Suma se plătește în lei, la cursul Băncii Naționale a României din 1 ianuarie al anului în care este acordată.
  • Dacă plantația este distrusă din vina deținătorului în perioada de acordare, acesta nu mai primește prima.

Stimularea utilizării terenurilor agricole devenite neproductive a fost unul dintre obiectivele modificării. Prima se adaugă sprijinului pentru lucrări acordat prin PNRR și prin schemele de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului, cu aviz favorabil din partea Comisiei Europene.

Compensația pentru venitul agricol are o condiție distinctă

Pentru pierderea venitului agricol este prevăzută o primă de 190 euro pe hectar anual, timp de 12 ani, pentru beneficiarii care împăduresc terenuri declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Plata privește renunțarea la utilizarea agricolă a terenului, în timp ce prima de sechestrare remunerează stocarea carbonului.

Menținerea plantației presupune lucrări după recepție

Pentru proiect, trebuie urmărite lucrările și densitatea stabilite prin documentația tehnică, inclusiv completarea puieților pierduți.

Regimul juridic al parcelei și serviciile silvice necesare după recepție trebuie stabilite înaintea depunerii proiectului.

Calendarul lucrărilor depinde de sezon. Plantarea de primăvară se face înainte ca puieții să intre în vegetație; toamna, în special pentru foioase, lucrările se execută după intrarea în repaus vegetativ și când solul nu este înghețat. Analizele de sol, cartarea terenului și măsurătorile cadastrale necesită pregătire înaintea acestor intervale.

Avizele și contractarea sunt etape separate

Obținerea acordului de mediu precedă avizul tehnico-economic al Gărzii Forestiere. Proiectul ajunge apoi pentru verificare la direcția responsabilă de PNRR din minister, care decide contractarea dacă sunt îndeplinite condițiile.

La lansarea campaniei, procesul era organizat printr-un program informatic gestionat de minister și gărzile forestiere teritoriale. Sesiunea de finanțare a început vineri, 25 noiembrie 2022, la ora 12:00.

Aurelian-Marian Vasile, președintele asociației VanPes, prin care încercase să obțină finanțare pentru împădurirea a 50 de hectare, a descris întârzieri în avizare: la început, avizul de principiu putea necesita peste o lună, iar etapele următoare alte câteva zeci de săptămâni. El a susținut că publicarea ghidului spre finalul lunii noiembrie a făcut ca primul sezon de plantare să fie pierdut.

Bugetul lansării a fost redus în etapele următoare

Potrivit relatării HotNews, campania pornea în 2022 cu 730 milioane de euro și obiectivul realizării a 56.000 de hectare de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră până în 2026, în zone vulnerabile la schimbările climatice. Finanțarea includea plantarea și îngrijirea vegetației de-a lungul căilor de comunicație, în localități, în jurul acestora și între culturile agricole.

Din alocarea inițială, schema pentru noi suprafețe ocupate de păduri avea o valoare estimată de 500 de milioane de euro. Alte 100 de milioane erau destinate refacerii potențialului forestier afectat de incendii, fenomene meteorologice asimilate calamităților naturale, organisme dăunătoare și evenimente catastrofale.

Schema de ajutor de minimis avea 5 milioane de euro pentru reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la aprobarea schemei de ajutor de stat. Pentru perdelele de protecție a căilor de comunicație și împădurirea terenurilor degradate erau prevăzute 95 de milioane de euro, în cadrul Legii nr. 289/2002 și al Legii nr. 100/2010.

Pădurilor urbane, inclusiv mini-pădurilor, le reveneau 30 de milioane de euro. Bugetul total al Componentei C2, Păduri și biodiversitate, era de 1,173 miliarde de euro.

În iulie 2023, la opt luni de la lansarea apelului, proiectele depuse vizau doar 200 de hectare, potrivit reprezentanților Ministerului Mediului.

La sfârșitul lui 2023 a fost aprobată reducerea țintei la 26.760 de hectare și a bugetului la 460,88 milioane de euro. Ținta de 26.760 de hectare până în iunie 2026 a fost inclusă în ghidul de finanțare modificat în august 2024, potrivit PressOne. Comunicatul ministerial din 9 aprilie 2025 consemna un obiectiv de 27.760 de hectare până la sfârșitul lui 2026. În august 2025 a urmat o nouă reducere: bugetul a ajuns la 307 milioane de euro, iar ținta la 18.000 de hectare. La acel moment, suprafața împădurită era de aproximativ 9.000 de hectare.

Depunerea proiectului nu asigura finanțarea peste plafon

Într-un interviu acordat PressOne în septembrie 2025, Diana Buzoianu, ministra Mediului, a spus că finanțarea disponibilă acoperea 18.000 de hectare, sub suprafața pentru care fuseseră depuse dosare. Cei care aplicau după atingerea plafonului nu mai puteau încheia contracte. Beneficiarii semnalau investiții pregătitoare de câteva mii de euro pe care riscau să le piardă dacă nu obțineau contractul.

Distinct de cifra dosarelor menționată în interviu, datele comunicate de minister și relatate de PressOne arătau că, în septembrie 2025, fuseseră depuse pentru avizare și contractare proiecte însumând peste 36.000 de hectare.

Proiectul de ordin publicat în august 2025 prevedea scurtarea perioadei de depunere până la 1 septembrie 2025, față de termenul inițial din ianuarie 2026. Explicația ministerului era că solicitările depășeau deja finanțarea disponibilă.

Vasile susținea însă că interesul crescuse înainte de reducerea țintei. Potrivit datelor pe care declarase că le colectase de la instituțiile teritoriale, în aprilie 2025 existau acorduri de mediu pentru aproximativ 23.300 de hectare. Răspunsurile primite la începutul lunii august de la opt dintre cele nouă gărzi forestiere indicau aproximativ 22.000 de hectare avizate și alte aproximativ 5.000 în curs de avizare.

Buzoianu a afirmat că instituțiilor europene le fuseseră prezentate datele ministerului, dar acestea nu consideraseră demonstrată capacitatea de realizare a țintei anterioare în timpul rămas. Potrivit ministrei, neîndeplinirea acelei ținte ar fi expus România unor penalități de peste 160 de milioane de euro.

Pentru proiectele rămase, ministra prezenta în septembrie 2025 intenția unui memorandum care să permită finanțarea a 23.000 de hectare în aceeași alocare europeană. Pentru restul solicitărilor propunea un program național de împădurire începând din 2026, precizând că pentru anul 2025 probabil nu existau banii necesari în buget.

Mircea Fechet a mai declarat: „Prin această Ordonanță de Urgență adoptată astăzi a crescut valoarea primei de sechestrare forestieră cu peste 40% la hectar, anual. Această majorare a subvenției sunt convins că va veni în sprijinul activității noastre de a crește suprafețele de pădure din România și în sprijinul properietarilor de terenuri agricole devenite neproductive din punct de vedere agricol. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avem bugete consistente pentru împăduriri și reîmpduriri și trebuie să profităm de aceste apeluri care sunt deschise până în ianuarie anul viitor. De asemenea, mai multe păduri noi înseamnă mai mulți aliați în lupta împotriva schimbărilor climatice. Să nu uităm că în ultimii ani ne-am confruntat cu multe fenomene meteo extreme – secetă, inundații, deșertificare, iar pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea acestor efecte”.

Diana Buzoianu a mai declarat: „Noi astăzi știm că nu avem bani nici măcar pentru dosarele care au fost depuse. În prezent, sunt depuse dosare pentru 30.000 de hectare, iar noi avem bani, în mod cert, pentru 18.000 de hectare (…) Toți oamenii care aplică după ce a fost atins plafonul dat de către Comisia Europeană nu vor mai putea să încheie un contract”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
finanțare împăduriri PNRR prima de sechestrare forestieră terenuri agricole