23 August 1944: România Își Schimbă Cursul în Al Doilea Război Mondial
O decizie istorică de desprindere de Puterile Axei
Pe 23 august 1944, România a marcat un moment crucial în istoria sa, ieșind din alianța cu Puterile Axei (Germania, Italia și Japonia) și declarând încetarea unilaterală a ostilităților împotriva Aliaților (Franța, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Italia și Statele Unite). În același timp, țara a declarat război Germaniei naziste și Ungariei horthyste.
Contextul geopolitic al anului 1939
La începutul conflictului mondial, pe 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Acest acord conținea protocoale secrete care determinau soarta unor teritorii est-europene precum cele baltice (Estonia, Lituania și Letonia), Finlanda, Polonia și România.
După armistițiul semnat de Franța cu Germania la Compiegne pe 22 iunie 1940, Uniunea Sovietică a avansat prin note ultimative din iunie același an. Astfel au fost ocupate Basarabia, Nordul Bucovinei și Ţinutul Herţei – teritorii ce totalizau aproximativ 44.500 km² cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Rapturile teritoriale ulterioare
Dictatul de la Viena din data de 30 august 1940 a dus la ocuparea nord-estului Transilvaniei de către Ungaria horthystă. Aceasta a inclus o suprafață totalizând aproape 44.492 km² cu o populație estimată la peste două milioane șase sute mii locuitori. De asemenea, prin tratatul semnat pe data de 7 septembrie între România și Bulgaria s-au cedat județele Durostor şi Caliacra.
Intrarea României în război alături de Germania
România s-a aliniat Germaniei împotriva Uniunii Sovietice pe data de 22 iunie 1941 pentru recuperarea teritoriilor pierdute. Mareșalul Ion Antonescu a ordonat mobilizarea forțelor armate române pentru eliberarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei; operațiunile militare implicând aproximativ douăsprezece divizii.
Eliberarea acestor regiuni s-a finalizat pe data de 26 iulie același an iar acest succes militar a fost primit favorabil în rândurile opiniei publice românești.
Bătălia pentru Odesa
Pe fondul conflictelor intense din est ale frontului oriental al războiului mondial , trupele române au reușit să cucerească Odesa pe data de16 octombrie după lupte dificile care au dus la pierderi considerabile: peste nouă zeci mii cinci sute patruzeci şi cinci soldaţi români erau fie morți fie răniți sau dispăruti.
Evoluția situației până în anul următor
Începând cu vara lui ’42 unitățile militare românești au fost implicate în lupte dure în Caucaz unde condițiile climatice dificile au adus provocări suplimentare soldaților români care luptau sub presiunile resurselor limitate până la începutul lunii februarie ’43 când Armata Română suferise pierderi severe atât materiale cât si umane.
Preocupările interne privind ieșirea României din conflict s-au intensificat spre sfârșitul anului ’43 prin intermediari diplomatici activînd între Ankara si Stockholm.
În martie ’44 discuțiile dintre opoziția democratică română reprezentată prin Barbu Știrbei si puterile occidentale aveau ca scop desprinderea țării din alianța cu Reich-ul german; negocierile continuând ulterior in aprilie între oficialitățile celor două state – Romania si URSS – stabilind condiții preliminare pentru un eventual armistițiu.
România în pragul schimbării: 23 august 1944
Contextul istoric al evenimentelor
Pe 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean, sub comanda mareșalului Rodion Malinovski, au inițiat o ofensivă pe direcția Iași-Chișinău. În doar două zile, forțele sovietice au reușit să avanseze până la linia Târgu Neamț-Huși-Chișinău, provocând o breșă semnificativă în frontul germano-român din Moldova. Această situație a evidențiat slăbiciunea rezistenței României.
Generalul Friessner a solicitat continuarea luptei pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, iar mareșalul Ion Antonescu a fost de acord cu această strategie.
Demersurile pentru armistițiu
În dimineața zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu s-a adresat mareșalului Antonescu pentru a solicita urgentarea semnării unui armistițiu. La prânz, Antonescu s-a întâlnit cu regele Mihai I și a declarat că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea aprobării lui Hitler. Cu toate acestea, la ora 16:30 aceeași zi, regele Mihai I a ordonat demiterea și arestarea lui Ion Antonescu și a colaboratorului său Mihai Antonescu.
La ora 22:30, regele Mihai I a transmis prin radio Proclamația către țară în care anunța „ieșirea din alianța cu puterile Axei” și încetarea imediată a ostilităților față de Națiunile Unite.
Formarea noului guvern
Un nou guvern de uniune națională condus de generalul Constantin Sănătescu s-a constituit rapid. Acesta includea reprezentanți ai Partidului Național Ţărănesc (PNȚ), Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Social Democrat (PSD) și Partidului Comunist Român (PCR). Guvernul avea ca prioritate acceptarea armistițiului cu Națiunile Unite.
Declarația oficială sublinia că Uniunea Sovietică împreună cu Marea Britanie și Statele Unite garantau independența României într-un cadru respectuos al suveranității naționale.
Reacțiile internaționale
Aceste evenimente au surprins autoritățile germane. Ambasadorul Manfred von Killinger i s-a sugerat regelui retragerea ordonată a trupelor germane din România. În contrast însă cu aceste propuneri raționalizate ale diplomatilor români, Hitler dorea reprimarea insurecției române prin formarea unui guvern militar pro-german – un plan considerat nerealizabil.
Radiodifuziunea britanică comenta pe data de 23 august că acțiunea României va avea „efecte profunde”, iar postul american din Europa aducea la cunoștiință că România devine un nou aliat al Națiunilor Unite în lupta împotriva inamicilor comuni.
Lupta antifascistă începe
Începând chiar din seara acelei zile istorice, Armata Română s-a angajat activ în lupta antifascistă. Între 23-28 august au avut loc confruntări intense pe Valea Prahovei precum și în alte regiuni ale țării cum ar fi Dobrogea sau Oltenia. Bucureștiul devenea scena unor bătălii violente între forțele germane și cele românești; lupte decisive având loc la Școala Superioară de Război sau bariera Rahova.
Prin aceste operații militare au fost capturați aproximativ șase mii șapte sute de soldați germani inclusiv șapte generali şi trei sute cincizeci şi opt ofiţeri; București fiind eliberat prin eforturi proprii până la data de 28 august.
Semnarea convenției de armistițiu
Convenția privind armistițiul dintre România şi Naţiunile Unite a fost semnată la Moscova pe data de 12 septembrie 1944. Aceasta recunoştea statutul României ca ţară înfrântă şi consfinţea anexiunile teritoriale sovietice realizate anterior datei menţionate precum şi obligaţia plăților compensatorii către URSS care se ridicau la suma totalizatoare de trei sute milioane dolari.
România și istoria eliberării Transilvaniei: O privire asupra evenimentelor din 1944
Finalizarea eliberării Transilvaniei
Pe 25 octombrie 1944, orașele Carei și Satu Mare au fost eliberate, marcând astfel finalizarea procesului de recuperare a întregului teritoriu transilvănean. Acest moment a avut o semnificație majoră în contextul istoric al regiunii.
Pierderile Armatei Române în Războiul din Est
În timpul conflictului din Est, Armata Română a suferit pierderi considerabile, totalizând aproximativ 624.740 de militari. Dintre aceștia, 71.585 au fost uciși, iar alți 243.622 au fost răniți sau bolnavi; de asemenea, un număr semnificativ de 309.533 de soldați au dispărut.
Contribuția României la lupta antifascistă
România a participat activ la războiul antifascist până pe 12 mai 1945, perioada în care trupele românești s-au angajat în operațiuni pentru eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei.
Ziua Națională sub regimul comunist
Între anii ’45 și căderea regimului comunist în decembrie ’89, data de 23 august a fost celebrată ca zi națională a României. Aceasta era marcată prin parade stradale cu participarea pionierilor și muncitorilor care defilau cu flori și eșarfe colorate, acompaniați de cântece patriotice.
(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRovinieta se scumpește de la 1 octombrie, iar mașinile Euro 3 vor plăti 330 de lei pe an
BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luat
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaMai multe fibre au fost asociate cu somn profund și REM după analiza a 4.793 de nopți
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027
