Alegeri Franța Prezență de doar 57,6% la vot și ascensiunea extremelor

Primul tur al alegerilor municipale din Franța a adus un absenteism record și a confirmat ascensiunea partidelor extremiste. Cu o participare la vot de doar 57,6%, cea mai slabă din 1945 încoace (cu excepția scrutinului din 2020), peisajul politic pare mai fragmentat ca niciodată, dominat de un duel în creștere între Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI).

Descompunere, fragmentare, polarizare

Scăderea prezenței la vot cu șase puncte procentuale față de 2014 este un semnal de alarmă pentru toate taberele politice, mai ales cu ochii pe alegerile prezidențiale din 2027. situația politică franceză poate fi descrisă prin trei cuvinte: descompunere, fragmentare și polarizare. În acest peisaj, RN își confirmă prezența în teritoriile tradiționale și chiar aspiră să cucerească bastioane noi, precum Toulon sau Nisa. Acolo, Éric Ciotti (UDR, aliat cu RN) l-a depășit cu circa zece procente pe primarul în exercițiu, Christian Estrosi.

Riscul ascuns al Senatului

V-ați gândit vreodată la consecințele pe termen lung ale unor alegeri locale? Dincolo de cifrele imediate, există un pericol structural. „Există un risc important pe termen lung rezultat din aceste alegeri: schimbarea componenței Senatului. În Franța, Senatul este ales de către consilierii locali, iar creșterea semnificativă a numărului de consilieri locali ai Reuniunii Naționale va duce inevitabil la o creștere a ponderii lor în Senat și poate chiar la o schimbare a majorității. Acest lucru ar putea avea consecințe pe termen mediu și lung asupra politicii europene a Franței, având în vedere că Reuniunea Națională rămâne un partid eurosceptic„, subliniază analistul politic Cristian Pîrvulescu.

Iar consolidarea locală a extremei drepte este un fenomen nou, după cum arată Theodor Paleologu. „Multă vreme RN nu a fost puternic la nivel local. Era puternic mai ales la alegerile europarlamentare. Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este că, în sfârșit, Rassemblement National are un grup parlamentar mare. Aceasta este marea schimbare de la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2024. În plus, partidul începe să se consolideze și la nivel local, inclusiv în orașe mari. (…) Ciotti provine din Partidul Republican, dar alegerea lui ca lider al partidului a fost deja un semn al radicalizării acestei formațiuni. El a susținut ideea unei alianțe cu Rassemblement National și tocmai din acest motiv a fost înlăturat din conducerea partidului. asa ca, succesul lui are și o valoare simbolică, pentru că reprezintă indirect o victorie pentru RN”.

Bătălia pentru Marseille, pe muchie de cuțit

Cel mai tensionat duel se dă la Marseille, al doilea oraș ca mărime din Franța. Aici, primarul în exercițiu Benoît Payan (centru-stânga) a obținut 36,7% din voturi, fiind urmat la o distanță infimă de candidatul RN, Franck Allisio, cu 35,02%. În turul doi s-au mai calificat candidatul LFI Sébastien Delogu și Martine Vassal de la dreapta tradițională, ambii cu aproximativ 12%.

Delogu a propus imediat un „front antifascist” și o fuziune cu lista lui Payan. Numai că primarul în funcție a respins imediat oferta. Până la urmă, calculul e simplu: o fuziune cu stânga radicală i-ar îndepărta electoratul centrist și macronist, esențial pentru victorie.

Situația este extrem de delicată. „La Marsilia situația este foarte importantă, pentru că candidatul RN se află foarte aproape de primarul în funcție, la o diferență foarte mică. Dacă și candidatul LFI rămâne în cursă, situația devine foarte complicată pentru primarul în funcție care încearcă să își recâștige mandatul„, arată Cristian Pîrvulescu.

Theodor Paleologu oferă o altă perspectivă, legată de candidata dreptei. „Ea are aproximativ 12,41%. Este foarte posibil ca, dacă ar fi spus explicit „susțineți-l pe primarul în funcție”, electoratul ei să nu fi urmat această indicație. Probabil acesta a fost și calculul ei. În acest fel, s-ar putea chiar să nu-l favorizeze pe candidatul RN”.

Stânga rezistă la Paris

În ciuda avansului extremelor, stânga tradițională pare să reziste în marile orașe. Politologul Andrei Țăranu este optimist. „Se observă că stânga, în ciuda faptului că se spunea că stânga europeană este în moarte clinică, în Franța nu confirmă această percepție. Este adevărat că Partidul Socialist nu mai este ce a fost, însă rezultatul absolut neașteptat al candidatului de stânga de la Paris, precum și faptul că și candidatul de stânga de la Marsilia s-a clasat foarte bine – vorbim despre primele două mari orașe ale Franței – îi aduce în frunte și ne face oarecum optimiști pentru alegerile de anul viitor, cele prezidențiale”.

În capitală, socialistul Emmanuel Grégoire a obținut aproape 39%, urmat de Rachida Dati (dreapta) cu 24,7%. „La Paris nu cred că rezultatul se va schimba în favoarea dreptei. După Anne Hidalgo vine tot un candidat susținut de stânga. Este adevărat că nu este socialist, ci reprezintă o alianță de stânga, dar totuși este o veste bună. Înseamnă că Rassemblement National nu pare atât de puternic pe cât părea înainte de alegerile locale„, adaugă Țăranu.

Totuși, de ce nu reușește dreapta să se impună? „Nu cred că a fost cea mai bună alegere pentru a uni dreapta la Paris. Ea ar trebui să adune voturile diferitelor liste de dreapta, dar și pe cele ale electoratului RN, ale susținătorilor lui Eric Zemmour și ale centriștilor, ceea ce este foarte greu”, afirmă Paleologu.

Singura rază de speranță pentru Macron

Într-un tablou destul de sumbru pentru blocul centrist al președintelui, o singură veste bună vine de la Le Havre. Acolo, Édouard Philippe (un posibil candidat la președinție anul viitor) are șanse mari să fie reales primar, după ce a obținut 43,76% în primul tur. Este urmat de comunistul Jean-Paul Lecoq (33,25%). Deși are o poziție confortabilă, victoria nu este încă garantată.

ce se va întâmpla duminica viitoare, atunci când urmează să se desfășoare turul al doilea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUn test în 12 restaurante a găsit în medie 185.000 de bacterii pe meniuri. Ce faci înainte de masăNews24România U21, eliminată din cursa pentru EURO 2027 după 0-2 cu Finlanda la TârgovișteDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaSucul de varză nu înlocuiește tratamentul pentru gastrită sau ulcer. Când trebuie să mergi la medic