Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a lansat o serie de declarații dure într-un interviu acordat agenției de stat TASS, popularizat chiar de ambasadă. Diplomatul susține că România pur și simplu nu are capacitatea financiară pentru o eventuală unire cu Republica Moldova, aducând în discuție și o presupusă ostilitate a populației de peste Prut față de această idee.
Unirea, o povară prea mare
Întrebat despre pașii concreți către unire, Lipaev a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin popular în Moldova, invocând motive istorice. Potrivit acestuia, în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri. „Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirmă Vladimir Lipaev.
Dar cum stau lucrurile, de fapt, la nivel politic? Ambasadorul acuză elita de la Chișinău de „românizare” forțată. „În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti”, arată diplomatul.
Iar la București, lucrurile stau puțin diferit, deși concluzia e aceeași. Lipaev susține că oficialii români sunt conștienți de costuri. „totusi, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea. Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”. Soluția identificată de diplomatul rus ar fi o integrare prin UE, pentru ca Bucureștiul „să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”.
Atac direct la Biserica Ortodoxă Română
Discuția nu s-a oprit aici. Ambasadorul rus a acuzat direct Biserica Ortodoxă Română de expansionism în Moldova, afirmând că aceasta „desfăşoară în mod deschis activităţi de înlăturare a ortodoxiei ruse şi de subordonare a Bisericii Ortodoxe din Moldova aşa-numitei Mitropolii Basarabene a Bisericii Ortodoxe Române”.
„De fapt, prin astfel de justificări ipocrite se încearcă acoperirea unei expansiuni agresive pe teritoriul canonic străin, ceea ce nu numai că duce la o schismă bisericească în Moldova, dar şi loveşte unitatea şi autoritatea ortodoxiei mondiale în ansamblu”, a comentat diplomatul.
NATO, adevăratul pericol?
Când vine vorba de securitate, viziunea ambasadorului rus este complet diferită de cea oficială de la București. El minimizează rolul României în NATO, deși țara găzduiește un centru de coordonare important la Câmpia Turzii, și susține că principala amenințare nu vine de la Moscova. „Justifică acest lucru prin mitica „ameninţare rusă”. Preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înţeleg sincer, că principala ameninţare la adresa securităţii ţării nu provine din Rusia, ci din apartenenţa la blocul agresiv NATO”, afirmă Lipaev.
Un avertisment direct.
„Riscurile legate de faptul că România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia, aşa cum s-a întâmplat deja odată, sunt ignorate cu uşurinţă şi ascunse populaţiei”, a avertizat Vladimir Lipaev, adăugând ironic că „se pare că lecţiile trecutului nu au fost învăţate pe deplin la Bucureşti”.
Relații diplomatice la minim istoric
Pe plan diplomatic, Lipaev descrie un tablou sumbru, acuzând că România urmează orbește linia dictată de la Bruxelles. „Nu există niciun exemplu care să ateste că România s-a abătut de la orientările dictate de structura de politică externă a Uniunii Europene. Diplomaţia europeană este condusă de binecunoscuta Kaya Kallas. Acest lucru explică multe, dacă nu chiar totul, când vine vorba de capacitatea părţii române de a purta un dialog profesional”, a spus el.
Ambasadorul a enumerat apoi o serie de probleme cu care s-ar confrunta misiunea diplomatică rusă. „Sub pretexte inventate, absolut absurde, au fost efectuate expulzări ale diplomaţilor noştri. Au fost introduse cote în mod clar nejustificate privind efectivul de personal, inclusiv pentru a împiedica menţinerea în stare normală de funcţionare a clădirilor diplomatice”. Lista plângerilor continuă cu presiuni asupra furnizorilor de servicii, interdicții pentru agențiile de turism de a vinde bilete spre Moscova, acces limitat la servicii bancare și întârzieri la eliberarea vizelor. În plus, Centrul Rus de Știință și Cultură a fost închis, la fel și școala de la ambasadă. Lipaev încheie acuzând că „dispoziţiile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 sunt interpretate foarte liber, chiar arbitrar”, iar partea română „reacţionează foarte nervos la orice acţiune de răspuns din partea noastră, uitând că nimeni nu a abrogat principiul reciprocităţii în diplomaţie”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Indexarea pensiilor civile și militare ar necesita maximum 9,6 miliarde de lei, estimează Florin Manole
Dolce SportKarlo Muhar ar putea rata FCSB-Rapid din cauza unei posibile fracturi la un deget
GetPonyToyota contestă criteriile europene care ar putea dezavantaja Corolla Sedan și C-HR fabricate în Turcia
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaTot mai mulți copii ajung la Urgențe în Capitală cu simptome respiratorii sau digestive
