Analist – bugetul pe 2026 va avea nevoie de cel puțin două rectificări bugetare

Parlamentul a adoptat vineri, 20 martie, legea bugetului de stat pe 2026, o construcție care păstrează liniile generale propuse de Guvern, dar ajustată în urma negocierilor politice. Deși votul oferă o gură de oxigen economiei, analiștii sunt sceptici și avertizează că forma actuală este doar o fotografie de moment, fiind foarte probabil să sufere cel puțin două rectificări pe parcursul anului.

O gură de oxigen pentru finanțatori

Adoptarea legii este un semnal cheie pentru piețele externe. „Aprobarea bugetului reprezintă o gură de oxigen pentru România, un angajament pentru reforme, pentru reducerea deficitului bugetar și pentru investiții”, a declarat analistul Adrian Negrescu. Momentul este unul extrem de important, mai ales în contextul în care România se va împrumuta în acest an cu peste 50 de miliarde de euro. Finanțatorii externi aveau nevoie de garanții clare.

legea bugetului este ca „o carte decisivă pe care o aruncăm pe masă în tentativa de a convinge agențiile de rating, investitorii, că suntem finanțabili, că suntem serioși și că am ieșit din starea de ,,mahmureală’’ bugetară după ,,petrecerea electorală’’ din anii trecuți când Bucureștiul a uimit lumea financiară cu modul în care a cheltuit banii publici fără nicio noimă economică”.

Două rectificări, un scenariu probabil

Numai ca optimismul se oprește aici. Negrescu subliniază că stabilitatea acestei construcții bugetare este fragilă. „Probabil va fi nevoie nu de una, ci probabil de două rectificări în acest an în funcție de evoluția economiei, de efectele creșterilor de prețuri la carburanți și gaze, de dinamica încasărilor și mai ales a absorbției de fonduri europene pe care se bazează întreaga construcție bugetară”, a explicat acesta.

Iar aplauzele din Parlament nu rezolvă problemele de fond. „Ce e mai greu abia de acum urmează și mă refer în primul rând la absorbția banilor europeni și la reducerea cheltuielilor publice. Altfel, întregul spectacol din Parlament se va transforma într-o telenovelă cu iz de tragedie greacă în care FMI s-ar putea să joace un rol principal”, a adăugat Negrescu. Până la urmă, reformarea statului este esențială pentru a evita un colaps financiar cu efecte „chiar mai dure decât cele din criza din Grecia”.

Cifrele bugetului și compromisul politic

Proiectul este construit pe o creștere economică estimată la 1% și un PIB nominal de 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile totale sunt estimate la 736,5 miliarde de lei (36% din PIB), în timp ce cheltuielile cu dobânzile explodează, crescând cu 10,3 miliarde de lei față de 2025, până la 60,8 miliarde de lei. În schimb, volumul total al investițiilor ar urma să ajungă la 164 de miliarde de lei, adică peste 8% din PIB.

Pentru deblocarea bugetului, coaliția a ajuns la un compromis anunțat de premierul Ilie Bolojan. Pentru a finanța pachetul de solidaritate cerut de PSD, s-a decis tăierea a circa 1,1 miliarde de lei de la magistrați (ÎCCJ și Ministerul Public), bani destinați restanțelor salariale. În plus, un alt miliard de lei a fost transferat de la ÎCCJ către 30 de primării cu datorii la proiectele PNRR.

Recesiune „plină” la orizont?

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, este și mai direct în privința riscurilor. Acesta consideră că țintele pe care se bazează bugetul sunt greu de atins. „Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026. Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum”, a declarat Codîrlașu.

Argumentul său principal? V-ați uitat la cifrele pe consum? „Avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025.”

Este o scădere enormă.

Analistul prognozează și o inflație de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă abia după luna august. Scumpirea combustibilului și a energiei vor pune și mai multă presiune pe prețuri, afectând și mai grav consumul. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat analistul.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportNaționala poate face 8 schimbări într-un amical. În ce condiții poate folosi până la 11 rezerveGetPonyUber introduce curse autonome în Zagreb, cu operator de siguranță la volanBravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animațieLylaUn studiu asociază 7 ore și 19 minute de somn cu un răspuns mai bun la insulinăRevista IoanaCum compari ofertele de electricitate în octombrie 2026 și când poți păstra prețul vechi la HidroelectricaNews24Peskov confirmă că SUA continuă medierea pentru încheierea războiului din Ucraina