Cum se recunosc mesajele false în numele ANAF și ce trebuie făcut dacă au fost divulgate date bancare

Contribuabilii sunt vizați de pagini false care folosesc identitatea ANAF pentru a obține ilegal informații personale, fiscale și bancare. Avertizarea din 16 octombrie 2026 privește formulare prin care sunt colectate asemenea date sub aparența unei comunicări cu administrația fiscală.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) indică atât solicitările întâlnite pe aceste platforme, cât și canalul securizat disponibil contribuabililor. Recomandările includ evitarea aplicațiilor cerute de pretinși reprezentanți ai instituției și contactarea urgentă a autorităților după accesarea unei pagini frauduloase.

Dacă au fost divulgate date bancare printr-o pagină falsă, ANAF recomandă contactarea de urgență a autorităților competente și, dacă este cazul, a instituției bancare. Aceeași recomandare se aplică și atunci când pagina a fost accesată accidental, fără transmiterea de informații.

Solicitările de informații financiare trebuie verificate înainte de completarea formularului

Comunicatul ANAF identifică informațiile urmărite prin aceste pagini și conduita recomandată: „Aceste pagini de internet solicită utilizatorilor informații sensibile, precum CNP-ul, adresa de domiciliu, adresa de e-mail, date referitoare la conturile bancare, solduri sau venituri lunare. ANAF recomandă ferm contribuabililor să nu furnizeze date cu caracter personal, bancar sau fiscal prin intermediul unor formulare regăsite pe astfel de platforme neoficiale”.

Un precedent concret datează din 25 februarie 2026. Atunci, instituția a avertizat că circulau mesaje cu un link către o pagină care reproducea aspectul Formularului de Contact. Pe lângă informațiile personale, formularul fals cerea identificarea băncii, conturile și soldurile acestora.

În avertizarea din februarie, administrația fiscală a precizat că mesajele respective nu îi aparțin și că nu cere accesarea unor asemenea linkuri. Instituția a mai explicat că Formularul Unic de Contact nu este folosit pentru solicitarea datelor bancare.

Comunicarea securizată se face prin serviciul oficial gratuit

Pentru relația cu administrația fiscală, comunicatul indică serviciul pus la dispoziția contribuabililor și regulile de utilizare a canalelor instituției: „Reamintim că ANAF a dezvoltat și pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, serviciul Spațiul Privat Virtual, pentru o comunicare securizată cu instituția. Recomandăm contribuabililor: să nu furnizeze date personale sau bancare; să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă ANAF; să se informeze doar prin canalele oficiale ale ANAF”, transmite ANAF.

Verificarea paginilor și a solicitărilor de instalare a unor programe apare și în recomandările Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Acestea acoperă inclusiv accesul la serviciile bancare și cererile formulate de persoane care se prezintă drept agenți de investiții.

Pașii recomandați de specialiști pentru evitarea acestor tentative sunt:

• Linkurile și fișierele atașate provenite de la expeditori necunoscuți nu se deschid.
• Pagina accesată se verifică pentru a identifica o eventuală copie a site-ului oficial.
• Accesul la aplicația bancară nu se face prin linkuri primite în mesaje text sau prin e-mail; sunt de evitat și linkurile promovate.
• Nu se instalează programe cerute de presupuși agenți de investiții, dacă acestea le-ar permite controlul telefonului ori al computerului.
• Pentru ajutor la efectuarea unei operațiuni bancare se contactează banca.

Pentru informarea despre fraude, DNSC recomandă propriul site, secțiunea dedicată securității de pe site-ul ING Bank și platforma Siguranța Online.

Presiunea de a acționa rapid însoțește solicitările de date

La un eveniment de specialitate, Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, a explicat mecanismele utilizate în tentativele de fraudă: „Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale – prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice”.

Statistica instituției pentru primul semestru din 2026 distribuie incidentele cibernetice raportate astfel: înșelătoriile prin telefon, denumite vishing, au reprezentat 42%; phishingul, care folosește linkuri frauduloase către copii ale unor platforme oficiale, a avut o pondere de 14%; fraudele prin mesaje text, denumite smishing, au însumat 13%.

În aceeași perioadă, structurile de investigații criminale ale Poliției Române competente în investigarea infracțiunilor informatice și împotriva sistemelor informatice au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale. La sfârșitul lunii iunie, aproximativ 72.000 de dosare erau încă în lucru la nivel național, comparativ cu 67.000 la 1 ianuarie 2026, conform reprezentanților Direcției de Investigații Criminale.

Studiul pentru persoanele de peste 50 de ani arată ce fraude sunt recunoscute

La același eveniment a fost prezentată prima cercetare la nivel național despre fraudele financiare pe internet în rândul persoanelor de peste 50 de ani. Șase din zece participanți au spus că au întâlnit cel puțin o formă de fraudă cibernetică, în timp ce 37% au declarat că nu au avut o astfel de experiență.

Respondenții cunoșteau, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri analizate. Gradul de recunoaștere a metodelor a fost următorul:

• 66% auziseră despre apeluri sau mesaje care imită comunicarea unei bănci ori a altei instituții, prin falsificarea identității expeditorului.
• 63% cunoșteau metoda linkurilor către pagini false care copiază platforme oficiale.
• 61% recunoșteau ofertele cu prețuri nerealist de mici și mesajele care cer parole, informații personale sau actualizarea contului.
• 57% auziseră despre solicitările de bani prin WhatsApp, Facebook ori TikTok.
• 56% cunoșteau investițiile fictive și promisiunile financiare nerealiste.

În privința reacției la o tentativă de fraudă, 69% dintre respondenți au declarat că apelaseră la Poliție sau la alte autorități. Blocarea expeditorului a fost menționată de 47%, verificarea informației înainte de reacție de 36%, iar ignorarea mesajului de 19%.

Accesarea linkului primit a fost recunoscută de 11% dintre participanți. Un procent similar a declarat că luase legătura cu banca pentru verificări.

Accesarea unei pagini false cere contactarea urgentă a autorităților

Dacă situația o impune, trebuie anunțată și instituția bancară.

Administrația fiscală colaborează cu instituțiile competente pentru combaterea fraudelor și a anunțat că va continua informarea publicului pentru prevenirea acestor situații.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitivRevista IoanaCum păstrezi prunele pentru iarnă. Congelate corect, își pot menține calitatea 8-12 luniNews24România trimite avioanele în calea dronelor înainte ca acestea să pătrundă în spațiul aerianDolce SportElina Svitolina anunță încheierea căsniciei cu Gaël MonfilsGetPonyVolkswagen recheamă electrice cu risc de incendiu. Recomandă încărcarea la maximum 80% pentru cele potențial afectateBravonetNadia Comăneci spune că îi va fi greu să plece de la filmările „Românii au talent”