Analiză AEI: Românii plătesc cu 10 bani în plus pe litrul de motorină

Șoferii din România plătesc un preț la motorină mai mare cu aproximativ 10 bani pe litru decât ar justifica piața, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Deși diferența pare mică, la nivelul întregii economii, costurile suplimentare se ridică la sute de milioane de lei anual.

Într-o analiză publicată joi și citată de Economica, specialistul arată cum s-a ajuns la această discrepanță. „România este al doilea producător de ţiţei din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală şi de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră şi un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile şi depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze preţurile carburanţilor şi să atenueze fluctuaţiile pieţei internaţionale. În cadrul studiului realizat de Asociaţia Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor şi preţului la pompă în România – se desprinde din analiza fluxurilor de aprovizionare şi a evoluţiei costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă. Diferenţa nu este dramatică – aproximativ 10 bani pe litru – dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar şi această marjă aparentă mică devine relevantă”, susţine Chisăliţă.

Cum funcționează piața petrolieră din România

Aprovizionarea cu țiței și produse petroliere se bazează pe producția internă, importuri, stocuri comerciale și stocuri strategice. Consumul anual de țiței al țării este de circa 10 milioane de tone, însă producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone. Aproximativ 70% din necesar provine din importuri, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.

„Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi este conceput pentru a asigura securitatea energetică. Rafinăriile din România procesează materia primă din producţia internă şi din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30-90 de zile. În paralel, rafinăriile menţin stocuri operaţionale de ţiţei echivalente cu aproximativ 20-45 de zile de funcţionare, nivel standard în industria europeană de rafinare. În cazul produselor petroliere, lanţul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7-21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20-45 de zile”, afirmă președintele AEI.

Capacitatea totală de rafinare a celor trei mari rafinării din țară – Petromidia, Petrobrazi și Petrotel – este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Sistemul este completat de stocuri strategice care, împreună cu cele comerciale, ar putea acoperi teoretic 110-130 de zile de consum în cazul unei crize majore.

Calculul care indică un preț nejustificat

Analiza AEI, bazată pe simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026, indică o piață stabilă. Deși petrolul s-a scumpit, creșterea nu explică în totalitate prețul actual de la pompă pentru motorină. Calculele asociației arată că prețul corect nu ar trebui să depășească 8,35 lei pe litru.

„Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, susţine Dumitru Chisăliţă.

Cine câștigă și ce ar trebui să facă autoritățile

Impactul acestei diferențe de preț se resimte în întreaga economie, de la transportatori și agricultori până la consumatorul final. Potrivit estimărilor AEI, din fiecare 10 bani plătiți în plus, 3,5 bani ajung la bugetul de stat, iar 6,5 bani la companiile petroliere. Expertul subliniază că statul câștigă suplimentar din creșterea prețurilor prin TVA, acumulând 8 bani în plus la fiecare litru vândut de la începutul anului.

Dumitru Chisăliță solicită o reacție din partea autorităților. „Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea depăşesc costurile justificate de materie primă şi logistică, apar întrebări legitime despre structura şi mărimea marjelor comerciale. În acest context, ar fi util ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să analizeze evoluţia marjelor din sectorul distribuţiei de carburanţi şi modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparenţă privind structura preţului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piaţă esenţială pentru economie. Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, preţul motorinei nu este doar o problemă energetică – ci una care afectează întreaga economie”, a concluzionat specialistul.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaPădurea Craiului primește statut ecoturistic pentru 3 aniNews24România și Bulgaria cer imagini din satelit după atacurile asupra navelor din Marea NeagrăDolce SportGică Hagi rămâne selecționer după patru eșecuri consecutive, anunță Mihai StoichițăGetPonyLa 75.000 de mile, 12 piese și consumabile ale mașinii merită verificate. Ce simptome cer un control mai devremeBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaBPC-157 pentru recuperarea după leziuni are dovezi aproape exclusiv din laborator și de la animale