Tradiții și Obiceiuri de Revelion în România
Ceremonia de trecere dintre ani, cunoscută sub numele de îngropatul Anului sau Revelion, simbolizează înnoirea timpului calendaristic. În această noapte specială, Anul este perceput ca o divinitate care moare și renaște, marcând astfel sfârșitul unui ciclu de 365 sau 366 zile.
Personificarea Timpului Calendaristic
În tradiția populară românească, Sfinții Calendarului sunt considerați metamorfoze ale Anului. Aceștia variază în vârstă și caracterizare în funcție de sărbătorile pe care le reprezintă. De exemplu, Sânvăsâi este un tânăr vesel ce petrece la începutul anului, iar Dragobete simbolizează dragostea pe meleagurile carpatice.
Obiceiuri Tradiționale din Satele Românești
În ajunul Noului An, grupuri de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând obiceiurile specifice sezonului rece. În satele bucovinene, mascații formează cete variate ce includ personaje precum ursul sau capra. Aceste grupuri colindătoare vizitează casele localnicilor până la răsăritul soarelui.
Umblatul cu Capra și Ursul
Umblatul cu Capra este un obicei popular ce se desfășoară între Crăciun și Anul Nou. Masca animalică variază regional; denumirile includ cerb în Hunedoara sau capră în Moldova. În Muntenia și Oltenia apare sub numele „brezaia”. Această mască este realizată din lemn cioplit acoperit cu hârtie colorată.
Ursul este un alt obicei specific Moldovei pentru sărbătoarea Noului An. Un flacau îmbracă blana unui urs adevărata mascot a acestui ritual agrar menit să purifice solul pentru anul următor.
Cetele Colindătorilor
Colindatul ocupă un loc central în tradițiile românești de Revelion. Cetele colindătorilor aduc urări de sănătate și prosperitate gazdelor care îi primesc cu daruri precum colaci sau băuturi tradiționale. Ceremonialele nocturne includ strigătura publice menite să sancționeze comportamentele necorespunzătoare din comunitate.
Sfântul Vasile – O Zi Plină de Semnificație
Pe 1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile este considerată una magică; se crede că cerurile sunt deschise iar animalele pot vorbi ca oamenii. Obiceiul Plugușorului aduce urări legate de recolte bogate printr-o narațiune despre muncile agricole desfățurate pe parcursul anului agricol viitor.
Semanatul – O Tradiție Agrară
Semanatul reprezintã o activitate agrarã practicată mai ales de copii după Plugușor; aceștia aruncând semințe prin casele localnicilor pentru a asigura roade bogate anul următor.
De asemenea,, o activitate plină de bucurie dedicată copiilor care folosesc crenguțe verzi pentru a transmite urări benefice gazdelor lor completând astfel festivitățile dedicate noului an.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe poți vaccina acum împotriva gripei. Cine primește vaccinul gratuit sau compensat 50%
News24Petrișor Peiu susține că AUR are o majoritate favorabilă anticipatelor, după discuțiile cu președintele
Dolce SportDjokovic îl învinge pe Zverev și depășește recordul lui Nadal cu 32 de victorii fără eșec la Beijing
GetPonyCe tractoare se pot conduce cu permis B și când se aplică regula de 40 km/h fără limită de masă autorizată
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaDepresia postpartum afectează și tații. Studiile citate pentru România indică 18,8%
