Bisericile de lemn din Plaiul Cloșanilor: Patrimoniu cultural în pericol
O istorie îndelungată și o moștenire spirituală
Bisericile de lemn din zona Plaiul Cloșanilor au fost documentate în secolele XVIII și XIX, conform cercetărilor lui Nicolae Iorga, care subliniază că aceste lăcașuri au fost construite pe fundațiile unor vechi biserici din pământ și paiantă. Un hrisov datat în timpul domniei lui Vladislav I atestă sprijinul acordat Sfântului Nicodim pentru ctitorirea mănăstirii Vodița în anul 1370.
„Existau dovezi ale unei vieți religioase active pe aceste meleaguri, însă comunitățile nu aveau resursele necesare pentru a construi biserici monumentale”, a declarat profesorul Cornel Boteanu.
Numărul bisericilor de lemn: o moștenire amenințată
În nordul județului Mehedinți, conform unei catagrafii din secolul al XIX-lea, existau aproximativ 200 de biserici din lemn. Acestea reflectau dorința locuitorilor de a păstra patrimoniul etno-cultural transmis de strămoși. Din păcate, doar aproximativ 80 dintre acestea mai există astăzi. Majoritatea sunt amplasate în cimitire și sunt folosite rar pentru slujbe religioase.
„Multe dintre aceste lăcașuri au fost abandonate sau afectate grav de intemperii, ceea ce le-a condus spre uitare”, a adaugat Boteanu.
Importanța cultural-spirituală a bisericilor
Boteanu subliniază că aceste biserici erau simboluri ale victoriei asupra răului și locuri unde oamenii puteau comunica cu divinitatea. Deși Geoparcul Platoul Mehedinți ar putea oferi un cadru pentru protejarea acestor monumente istorice, eforturile concrete rămân limitate la inventarierea lor; comunitățile locale depun eforturi considerabile pentru conservarea acestora.
„Bisericile din Plaiul Cloșanilor reprezintă o valoare spiritual-cultural-istorică esențială pentru identitatea românească”, afirmând că ele au jucat un rol crucial în menținerea credinței și istoriei naționale pe parcursul tumultuoaselor perioade istorice.
Atracția turistică: între tradiție și spiritualitate
Atracția acestor lacașe nu provine doar din liniște sau frumusețe naturală; turiștii sunt atrași și de icoanele vechi realizate de meșteșugari renumiți. De exemplu, la biserica din Comanești se află o icoană datând din 1495 care a fost restaurată recent.
Picturile murale ale acestor biserici sunt caracterizate prin simbolism bogat și influențe populare locale. „Dacă s-ar manifesta un interes real față de ele, ar putea deveni la fel de celebre ca Cimitirul vesel de la Sapânța”, adaugǎ Boteanu.
Moştenirea cultural-religioasă
Conform surselor citate, aceste lacaşe vechi depun mărturie despre tradiții ancestrale legate atât de culturile dacice cât şi romane. Ele continuã să vorbească despre credinţa localnicilor prin intermediul icoanelor şi inscripţiilor ce le împodobesc zidurile.
„Bisericile din lemn ale regiunii montane Mehedinți reprezintã comori nepreţuite şi suflet al neamului românesc”, concluzionează etnologul Cornel Boteanu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Adrian Mutu critică România după 6-0 cu Polonia și contestă penalty-ul acordat gazdelor
Dolce SportPolonia a învins România cu 6-0, iar Mutu acuză lipsa de atitudine
GetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de lei
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatori