Castelul de la Lăpuşna - perlă regală şi loc de întrunire a liderilor comunişti din Estul Europei

Castelul Regal de la Lăpușna: O istorie complexă și o revendicare în instanță

Descoperiri recente din arhive

Castelul Regal de la Lăpușna, situat în județul Mureș, a fost subiectul unor cercetări istorice care au scos la iveală detalii fascinante despre trecutul său. Acest edificiu, construit între 1925 și 1933 pentru regii României Ferdinand și Carol al II-lea, a servit nu doar ca reședință regală, ci și ca loc de întâlnire pentru liderii comuniști din Europa de Est în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu.

Un castel cu o istorie tumultoasă

Localizat în Munții Gurghiului, la o altitudine de 815 metri și la aproximativ 70 km distanță de Târgu Mureș, Castelul Lăpușna a fost transformat într-un castel de vânătoare pe vremea lui Ceaușescu. Aici au avut loc întâlniri cu personalități importante ale vremii precum Nikita Hrușciov sau Iosip Broz Tito.

După privatizare, actualii proprietari ai castelului au reușit să păstreze farmecul regal al acestuia. Arhitectura sa autentic românească este acum parte integrantă a circuitului turistic local.

Legături cu Casa Regală

Vizitele frecvente ale membrilor Casei Regale a României sunt documentate prin semnătura Regelui Mihai din anul 1931 într-o carte importantă aflată în Biblioteca Județeană Mureș. Spre deosebire de alte proprietățile regale revendicate ulterior, cum ar fi Castelul Peleș sau Săvârșin, Castelul Lăpușna nu fusese contestat până recent.

În anul 2006, Paul Philippe al României a inițiat un proces prin care solicita restituirea castelului pe baza Legii nr. 10/2001 privind imobilele naționalizate abuziv între anii 1945-1989. El argumentează că bunicul său era proprietarul legal al domeniului.

Proces îndelungat

Deși Tribunalul Mureș i-a respins inițial cererea lui Paul Philippe în 2012, Curtea de Apel Târgu Mure ș-a pronunțat ulterior pentru rejudecarea cazului. În prezent, dosarul se află din nou pe rol la Tribunalul Mure ș iar Direcția Silvică estimează valoarea pretențiilor sale la peste zece milioane lei pentru întreg domeniul.

O bijuterie arhitecturală amenințată

Complexitatea juridică afectează activitatea turistică a SC GRAND SA Târgu Mure ș , compania care administrează castelul. Deși continuarea vizitelor este asigurată pentru turiștii interesați să descopere acest loc plin de istorie și frumusețe naturalã – ce include un teren forestier extins – investițiile sunt suspendate până când litigiile vor fi soluționate definitiv.

Castelul Lāpuşna rămâne astfel un simbol al unei epoci trecute dar şi un punct focal al disputelor legale contemporane ce reflectã moştenirea complicată a monarhiei româneşti.

Castelul Lăpușna: O Istorie a Sechestrului și Proprietății

Contextul istoric al sechestrului

În anul 1940, Guvernul României a instituit sechestru asupra bunurilor fostului rege Carol al II-lea, ca urmare a prejudiciilor cauzate statului român. Această măsură a fost luată în contextul recuperării pagubelor financiare provocate de regimul său. Inițial, s-au aplicat restricții asupra conturilor bancare și bunurilor mobile ale ex-rege, dar pe 12 noiembrie 1940, prin Decretul Lege nr. 3767/1940, s-a decis extinderea sechestrului la toate proprietățile imobiliare.

Transferurile de proprietate

Printre aceste imobile se numără și Castelul Lăpușna. În urma Dictatului de la Viena din același an, majoritatea Transilvaniei, inclusiv castelul menționat, au fost transferite în proprietatea statului ungar prin ordonanța nr. 1440/1940. Documentele arhivistice disponibile atestă corespondența dintre Ministerele Apărării Naționale din Ungaria și România referitoare la acest transfer.

Claudia Pescar subliniază că toate demersurile pentru recuperarea drepturilor de proprietate au fost realizate de către autoritățile române în numele intereselor cetățenilor români.

Relațiile cu Ungaria

Deși Horthy Miklos a încercat să negocieze cu Carol al II-lea pentru achiziția castelului, eforturile sale nu au avut succes datorită statutului juridic impus prin decretul menționat anterior. Acțiunile României pentru recuperarea castelului au continuat până în anul 1944 când acesta a devenit oficial parte din patrimoniul Statului Român.

Pescar afirmă că nu poate fi vorba despre o naționalizare propriu-zisă în anul 1948 deoarece între anii 1940-1944 castelul fusese deja sub administrarea statală maghiară.

Destinția actuală a Castelului Lăpușna

Până la sfârșitul regimului comunist în România (1989), Castelul Lăpușna era gestionat de Oficiul Județean de Turism Mureș. Ulterior, conform Legii nr. 15/1990 și Hotărârii Guvernamentale nr. 1041/1990, acesta a intrat oficial în patrimoniu privat sub administrarea S.C. GRAND S.A Târgu Mureș.

În prezent, Castelul rămâne un important obiectiv turistic ce reflectează istoria Casei Regale a României și reprezintă un exemplu valoros al arhitecturii istorice locale.

Construcția castelului

Castelul Lăpușna își are originile într-un proiect inițiat în anul 1923 când regele Ferdinand I dobândea patru hectare de pădure pentru construcție. Lucrările au început cu defrișări extensive ale terenurilor iar design-ul cladirii principale este atribuit arhitecturii palatuale realizată sub îndrumarea conteleui Lenui care venise special pentru restaurarea bisericii Curtea de Argeș.

Construcția cladirii principale s-a realizat folosind atât fonduri publice cât și resurse locale iar meșteșugarii renumiți din Reghin au contribuit semnificativ la finisajele interioare ale acestui monument istoric.

Castelul de Vânătoare de la Lăpușna: Istoria și Transformările Sale

O moștenire regală neterminată

Castelul de vânătoare de la Lăpușna, proiectat sub îndrumarea arhitectului regal Carol Liman, a fost construit în stil similar cu alte reședințe regale, precum Peleș și Pelișor. Deși lucrările au continuat până în 1929, anul morții lui Ferdinand I, castelul nu a fost finalizat în timpul vieții acestuia și nu a găzduit oaspeți. Prințul Nicolae a moștenit proprietatea prin testament, dar în 1939 a fost nevoit să o cedeze fratelui său, regele Carol al II-lea.

Perioada petrecută la Lăpușna

Documentele istorice arată că regele Carol al II-lea a petrecut o perioadă impusă de mama sa, Regina Maria, la castel pentru a evita scandalurile legate de viața sa personală. Această ședere s-a desfășurat timp de trei luni într-un pavilion central al castelului împreună cu o tânără din suita reginei.

Arhitectura și utilizarea castelului

Arhitectura castelului reflectă influențe germane specifice zonei natale a familiei regale române. Lucrările au fost finalizate abia în 1933 când au început să sosească primii vizitatori. Între anii 1933-1940, castelul era folosit frecvent ca loc de vânătoare pentru rege și invitații săi importanți.

Mihail Sadoveanu era un vizitator obișnuit al locației pentru activități recreative precum vânătoarea sau pescuitul. De asemenea, regele avea un club dedicat pasiunilor sale sportive care includea mese pentru biliard și șah.

Epoca comunistă: Modificări radicale

După abdicarea regelui Mihai I în 1947, noul regim comunist a preluat controlul asupra Castelului Lăpușna. Aici s-au organizat întâlniri între lideri strâini și oficiali comuniști români. Documentele sugerează că pe timpul vizitelor lui Nicolae Ceaușescu erau sacrificați cocoși pentru ca zgomotul lor matinal să nu deranjeze somnul soției sale.

În perioada comunistă (1947-1989), au avut loc modificări semnificative ale infrastructurii fără alterarea arhitecturii originale. S-au implementat măsuri stricte de securitate care includeau sisteme avansate de alarmare și restricționarea accesului publicului la mai puțin de 20 km distanță.

Detalii arhitecturale remarcabile

Castelul este construit din lemn de molid selectat cu grijă iar fundația este realizată din piatră cioplită local. Acoperișul din șindrilǎ refǎcut în 1968 adaugǎ un plus estetic complexului istoric.

Intrarea principalǎ se face printr-o uşǎ decorată cu vitralii ce simbolizează tradițiile locale legate de vânătoare şi păstorit.

Castelul de la Lăpușna: O Bijuterie Istorică și Arhitecturală

Un Tezaur al Patrimoniului Românesc

Castelul de la Lăpușna, construit în 1926, reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură istorică românească. Deși majoritatea vitraliilor originale sunt păstrate, singurul care lipsește este cel cu însemnul Casei Regale, despre care se crede că a fost înlocuit la ordinul lui Nicolae Ceaușescu.

Detalii Despre Interior

Ioan Farcaș, administratorul castelului, a subliniat importanța detaliilor din interior. Soba din holul principal era utilizată atât de regele Mihai cât și de Ceaușescu pentru a-și usca bocancii după vânătoare. În sufrageria mare au avut loc întâlniri importante cu lideri din regiune. Elementele decorative sunt realizate manual și includ sculpturi din lemn vechi de peste 90 de ani.

„Toate cuiele sunt făcute manual iar lemnul este prelucrat cu atenție”, a explicat Farcaș. „Sunt șase sobe unicat în întreaga clădire.”

Dormitoarele Regale

La etaj se află dormitorul regelui și camera reginei Elena Ceaușescu. Sobele din aceste camere au forme simbolice iar decorurile interioare sunt originale, inclusiv mobilierul și picturile ce împodobesc tavanul.

În camera reginei se remarcă sculpturi complexe realizate în molid, fiecare având semnificații specifice.

Biserica Istorică Din Apropiere

La o distanță mică față de castel se află o bisericuță din lemn dedicată Sfântului Ierarh Nicolae, datând din anul 1779. Aceasta a fost achiziționată în 1939 pentru familia regală și recent restaurată. Biserica prezintă elemente arhitecturale tradiționale precum ancadramentele ușilor în formă de gaură de cheie și pictura murală naiv-popular realizată de Toader Popovici.

Din 1997, biserica găzduiește o mănastire care impune reguli vizitatorilor pentru menținerea ordinii spirituale.

Accesibilitate Și Vânătoare

Accesibilitatea către Castel este asigurată prin Drumul Județean 153 C; totuși ultimii zece kilometri până la destinație pot fi dificili datorită stării proaste a drumurilor afectate frecvent de exploatarea forestieră.

În apropierea castelului se aflătă Fâncel, cunoscut ca unul dintre cele mai bune fonduri cinegetice ale țării unde s-au vânat cerbi valoroși pe parcursul anilor.

Castelul Lapușna rămâne astfel nu doar un monument istoric important ci şi un loc plin de povești ce reflecta bogata moştenire cultural-istorică românească.

Record național în vânătoare: Cerb cu trofeu impresionant descoperit în Munții Gurghiului

Un cerb de excepție doboară un vechi record

În zona Fâncel din Munții Gurghiului, a fost vânat un cerb remarcabil, al cărui trofeu a fost evaluat la 263,5 puncte. Această realizare marchează o nouă etapă în istoria vânătorii din România, depășind recordul anterior stabilit de Nicolae Ceaușescu în 1980. Atunci, Ceaușescu a obținut un trofeu de 261,25 puncte la Soveja, județul Vrancea.

Județul Mureș pe podiumul național

Pe lângă acest nou record național, județul Mureș se mândrește și cu locul III la nivel național pentru un alt trofeu impresionant provenit tot din zona Fâncel. Acesta a fost evaluat la 255,95 puncte și subliniază bogăția faunei locale. Zona este frecventată de personalități internaționale care vin să experimenteze oportunitățile oferite de acest domeniu de vânătoare.

Atracții turistice în Valea Gurghiului

Valea Gurghiului nu este doar o destinație pentru pasionații de vânătoare; aceasta oferă și numeroase atracții turistice. Printre acestea se numără Cetatea Gurghiului situată în comuna omonimă. Ruinele cetății medievale sunt vizibile și reprezintă o parte importantă a istoriei regiunii.

Cetatea a fost construită pe fundațiile unui castru roman și a servit ca reședință pentru principii Transilvaniei. Distrusă în timpul asediului din 1708 sub comanda lui Jean-Louis de Bussy-Rabutin, cetatea rămâne un simbol al trecutului tumultuos al zonei. De asemenea, Castelul feudal Bornemisza aflat la poalele acesteia este construit din pietrele cetății distruse.

Aceste atracții fac din Valea Gurghiului o destinație ideală atât pentru iubitorii naturii cât și pentru cei interesați de istorie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News