Plătești întreținerea fără să verifici? Ce poți plăti legal la întreținere și unde apar abuzurile

Fiecare locatar de bloc din România cunoaște bine lista lunară de întreținere, acel tabel afișat la avizier care sumarizează costurile comune ale imobilului. De la apă rece și căldură, până la salariile personalului și eventuale lucrări de întreținere, toate sunt trecute acolo. Însă Florin Condea, administrator cu peste 10 ani de experiență în administrarea blocurilor din sectorul 5, atrage atenția că multe dintre aceste costuri sunt, de fapt, ilegale sau introduse abuziv: „Mulți locatari plătesc fără să întrebe, fie din comoditate, fie din teamă să nu se certe cu vecinii sau cu administratorul”.

Plătești întreținerea fără să verifici? Ce poți plăti legal la întreținere și unde apar abuzurile

Conform Legii 196/2018, lista lunară poate include următoarele categorii de cheltuieli:

• Utilități comune – apă, gaze, electricitate în spațiile comune, căldură;

• Salarii pentru personal – administrator, îngrijitor, paznic, instalator;

• Reparații și întreținere – lifturi, fațadă, subsoluri, acoperișuri;

• Contribuții la fonduri speciale – fondul de rulment sau fondul de reparații;

• Cheltuieli aprobate de Adunarea Generală – interfon, camere de supraveghere, etc.

Fiecare dintre aceste sume trebuie împărțite pe criterii clare: cota-parte indiviză, consumul personal, numărul de persoane sau apartamente. Iar orice abatere de la reguli poate fi contestată, explică administratorul:
„Cei mai mulți locatari nu știu că au dreptul legal să ceară explicații și documente. Sunt obișnuiți să plătească tot ce apare pe listă, fără să întrebe. Dar eu le spun mereu – întrebați, verificați, cereți facturile! Nimeni nu vă poate obliga să plătiți o lucrare care nu a fost aprobată într-o adunare generală. Dacă s-a zugrăvit scara și nu s-a votat în prealabil, cheltuiala trebuie suportată de cine a comandat lucrarea. Nu de toți locatarii. Legea e foarte clară. Fiecare cheltuială trebuie justificată, documentată și aprobată. La fel e și cu penalitățile.”

Penalități ilegale, fonduri inventate și reparații nejustificate

Printre cele mai frecvente abuzuri întâlnite de administratorul Florin Condea se numără penalitățile impuse arbitrar, fără votul asociației sau fără temei legal.

„Sunt asociații unde administratorii trec penalizări cum vor ei – 1%, 2% pe lună. Dar legea spune clar: maximum 0,2% pe zi, și doar dacă a fost votată de adunarea generală. Orice altceva se poate contesta în instanță și câștiga.”

O altă greșeală frecventă este includerea în listă a unor reparații care, de fapt, țin de apartamentele individuale.

„Dacă un vecin are țeavă spartă în apartament, nu poate cere bani de la bloc pentru reparații. Dacă e pe instalația comună, da. Dar în casă la el, nu. Am avut cazuri când au venit să pună pe listă 300 de lei pentru robinetul de la vecinul de la 3. Am refuzat. Dacă administratorul e corect, nu bagă orice cheltuială pe listă.”

Conform legislației, există situații clare în care sumele nu pot fi cerute locatarilor:

• Lucrări la spații comune neaprobate: Dacă zugrăvirea scării, montarea camerelor video sau altă lucrare similară nu a fost votată de majoritatea proprietarilor într-o Adunare Generală (jumătate plus unu), nu poate fi introdusă pe listă.

• Defecțiuni în apartamente individuale: Reparațiile la instalațiile interne (conducte, calorifere, robinete) cad în responsabilitatea exclusivă a proprietarului, nu a asociației.

• Fonduri speciale fără aprobare scrisă: Fondul de rulment sau cel de reparații nu pot fi înființate fără hotărârea scrisă a Adunării Generale. Fără o decizie semnată, nicio sumă nu poate fi impusă.

• Cheltuieli fără documente justificative: „Administratorul este obligat să le pună la dispoziție în termen de 5 zile lucrătoare, conform art. 36 din Legea 196/2018. Dacă refuză, poți sesiza Primăria sau chiar instanța”, a mai precizat administratorul.

Cum reacționezi dacă apar sume suspecte în lista de întreținere

Chiar dacă ai plătit ani de zile fără să pui întrebări, nu e târziu să începi să-ți verifici drepturile. Dacă apare pe listă o sumă pe care nu o recunoști sau nu o înțelegi, primul pas este să ceri explicații în scris. Poți solicita copii ale facturilor, devizelor, contractelor sau deciziilor de Adunare Generală care au stat la baza sumei respective.

Dacă administratorul refuză sau nu oferă un răspuns clar, poți depune o contestație scrisă la asociație. În paralel, ai dreptul să te adresezi Direcției pentru Asociații de Proprietari din cadrul primăriei sau chiar Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Ultima soluție – dar una eficientă – este să mergi în instanță. Legea este de partea locatarilor atunci când au dreptate și pot demonstra lipsa documentelor justificative sau nelegalitatea penalităților ori a cheltuielilor.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că Asociația de Proprietari nu e un organ de forță. E o formă de organizare care trebuie să respecte niște reguli și să fie transparentă. Locatarii au drepturi clare. Și dacă se implică, pot avea blocuri bine administrate și fără conflicte. Nu e greu. Trebuie doar să se informeze și să nu accepte abuzurile ca pe o normalitate”, a concluzionat Florin Condea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportGianni Infantino este acuzat de o plată suplimentară de 1,58 milioane de euro neraportată de FIFAGetPonyTesla trece la Assisted Driving după discuțiile cu Germania. Funcțiile din România depind în continuare de aprobăriBravonetRJ Mitte a încetat din viață la 34 de ani. Publicul îl știa drept Flynn din „Breaking Bad”LylaSprijinul emoțional oferit de un chatbot poate duce la dependență afectivăRevista IoanaConstanța are 130 de cazuri de hepatită A. Ce recomandări de igienă poți aplica acasăNews24George Scutaru avertizează că România ar putea avea o frontieră de 850 km cu Rusia dacă Ucraina cedează militar