loan Horoba, fost președinte la două echipe din Liga 1, susține că fără bani de la stat, cluburile din provincie nu pot rezista. El laudă modelul de la Bistriţa, dar critică dur CSA Steaua și situația de la Dinamo.
Un om cu multă experienţă în fotbalul românesc vorbește deschis despre dificultăţile financiare și de identitate ale cluburilor din ţară. loan Horoba, cunoscut pentru activitatea lui la Gaz Metan Mediaș și Gloria Bistriţa, explică de ce sprijinul public este vital și de ce unele cluburi istorice nu reușesc să ţină pasul cu vremurile. În contextul fotbalului românesc, problema finanțării rămâne una centrală.
Provocările nevăzute din spatele cluburilor mici
Horoba spune clar că, fără un sponsor privat serios, cluburile din provincie sunt condamnate să dispară. În condițiile actuale, fără finanţare stabilă, nu au nicio șansă să supraviețuiască pe termen lung, iar banii publici devin esenţiali pentru supraviețuirea acestora.
O soluţie reală rămâne finanţarea din bani publici. Horoba dă exemplul orașului Bistrița, unde autorităţile locale au investit în infrastructură sportivă și au reușit să implice mii de copii în sport. Exemplul de la Bistrița arată cât de importantă este implicarea comunității locale în dezvoltarea sportului, inclusiv pentru fotbal feminin și handbal.
Modelul de la Bistrița funcţionează pentru că mulţi copii fac zilnic sport, iar academiile de fotbal și handbal cresc de la an la an. Horoba consideră că investiţia în sport aduce beneficii pe termen lung, nu doar rezultate rapide, iar modelul poate fi un reper pentru fotbal intern.
Cum Bistriţa a ajuns un exemplu greu de egalat
La Bistriţa, lucrurile merg foarte bine. Sala Polivalentă este plină aproape tot timpul, iar biletele sunt vândute pentru tot sezonul. Copiii poartă cu mândrie echipamentul Gloriei, ceea ce nu vezi în multe alte orașe, semn că identitatea locală este bine conturată.
Organizarea de acolo este apreciată de Horoba, care spune: „Dacă nu ar fi Consiliul Judeţean, la care s-a adăugat și Primăria, probabil ai vedea doar aurolaci pe străzi.” Contribuţia autorităţilor face ca peste 2.000 de copii să fie implicaţi zilnic în școală și sport. Acest model de implicare publică este rar întâlnit în fotbalul românesc.
El subliniază că aceste investiţii contează mult: copiii sunt mai sănătoși și mai disciplinaţi. Sedentarismul este o problemă tot mai mare, iar la Bistriţa lucrurile s-au schimbat. E unul dintre puţinele orașe din România care arată bine la acest capitol, iar modelul poate inspira și alte orașe cu tradiţie în Cupa României.
Despre promovarea Gloriei Bistrița, Horoba spune: „Nu cred că va promova anul viitor, dar peste doi ani echipa va fi pregătită să lupte pentru Liga 1.” Infrastructura este deja foarte bună, cu terenuri, sală de forță și echipă medicală pregătită.
Sprijinul din partea firmelor locale face diferenţa
Pe lângă ajutorul autorităţilor, și câteva firme locale susțin echipa. Bistrița are și o echipă de handbal feminin în Liga Campionilor, iar companii importante din zonă investesc în sportul local, ceea ce aduce un plus de valoare pentru comunitate.
Ce se ascunde în spatele conflictelor de la Dinamo și Steaua
Horoba critică direct situaţia de la Dinamo: „La Dinamo mi se pare ceva în neregulă. Ori ești Dinamo, ori nu ești. Nu se poate să existe două entităţi cu același nume. lar la Steaua, nu înțeleg cum, la nivel de MApN, pot ţine sechestrat un stadion doar pentru ei. E bun naţional, nu proprietate privată.” Stadionul Steaua din București a devenit recent subiect de dispută, mai ales după propunerea ca acesta să devină Stadionul Emerich Jenei, o idee care a stârnit reacţii diverse.
Horoba crede că echipa Steaua, în actuala formă, nu are drept de promovare și stagnează de ani buni. Din punctul lui de vedere, identitatea sportivă aparține FCSB: „Pentru mine, Steaua e FCSB.”
El propune ca cele două cluburi să ajungă la o înțelegere și să ridice nivelul fotbalului românesc prin colaborare, evitând situaţii în care obiectivul principal devine doar consumul de bani publici.
Cum poate crește fotbalul românesc cu pași mici
Horoba transmite că investiţiile publice sunt necesare, dar trebuie gestionate cu seriozitate și viziune. Modelul de la Bistriţa arată că se pot obține rezultate când există un plan clar și implicare din partea comunității, iar exemplele din Cupa României sau din Liga Campionilor pot fi surse de inspiraţie.
În același timp, problemele de la cluburile mari, ca Steaua și Dinamo, arată cât de importantă este identitatea clară și administrarea corectă a banilor. Horoba crede că doar prin colaborare și proiecte solide poate crește nivelul fotbalului românesc, iar evitarea situaţiilor cu niște nostalgici fără obiectiv este esenţială pentru progres.
Dacă exemplele bune sunt urmate și greșelile evitate, fotbalul românesc are șansa să devină mai competitiv. Totul ţine de acţiune, nu de nostalgie, iar implicarea autorităţilor și a mediului privat poate face diferența pe termen lung.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyRivian duce R2 cu LiDAR la angajați în 2026, iar clienții intră în 2027
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaGray blending poate rări retușurile la 3-6 luni. Cum faci trecerea la părul cărunt
Revista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cină
News24Bolojan recunoaște limita de 40% după respingerea Guvernului Mureșan. PSD se declară pregătit să construiască o alternativă
