Persoanele care consideră că au plătit în plus la credite legate de ROBOR pot cere despăgubiri în instanță, a declarat pe 16 noiembrie Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Anunțul vine după ce trei bănci au pierdut procese prin care încercau să oprească temporar executarea amenzilor din dosarul ROBOR, dar hotărârile nu le dau automat bani clienților.

ROBOR este o cifră folosită la calculul dobânzii unor credite în lei. Pentru persoanele fizice, întrebarea privește în principal creditele acordate înainte de 2019 care au rămas legate de ROBOR, fără trecerea la celălalt indicator folosit la calculul dobânzii, numit IRCC. Respingerea cererilor băncilor nu schimbă de la sine ratele acestor credite.

Cine poate cere despăgubiri și ce trebuie să dovedească

Faptul că un împrumut are dobânda legată de ROBOR nu dovedește, singur, o pierdere. Clientul care cere bani trebuie să arate că au fost încălcate regulile concurenței, ce sumă a plătit în plus și legătura dintre acea încălcare și pierderea sa. Contractul, graficul ratelor și dovezile plăților îl pot ajuta să arate ce credit a avut și cât a achitat; suma cerută trebuie susținută separat.

Investigația a vizat o perioadă de peste șase ani, începând din noiembrie 2018, și a cuprins valori ROBOR pentru termene de trei, șase și 12 luni. Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci în iunie 2026 pentru schimb de informații și comportament coordonat în stabilirea ROBOR, potrivit descrierii deciziei din raportul BRD. Sancțiunea aplicată unei bănci nu stabilește cât ar avea de primit fiecare client.

Despăgubirea se cere printr-un proces civil separat, individual sau împreună cu alți clienți. Termenul pentru depunerea cererii depinde de lege și de momentul în care clientul a aflat despre încălcare, pierdere și cine a provocat-o, potrivit Financiarul.ro. Hotărârile privind oprirea temporară a amenzilor nu pornesc automat un proces colectiv și nu reprezintă o măsură de compensare a celor care au credite.

Ce au decis instanțele și ce procese continuă

Curtea de Apel București a respins pe 5 noiembrie cererea CEC Bank de oprire temporară a executării amenzii de 332,98 milioane de lei. Pe 9 noiembrie a respins, ca inadmisibilă, și cererea BCR privind executarea sancțiunii sale de 577,36 milioane de lei. Aceste soluții privesc plata amenzilor, nu stabilesc definitiv dacă faptele pentru care au fost sancționate băncile au fost dovedite.

Toate cele zece bănci au contestat sancțiunile în procese separate, în care se judecă decizia pe fond. CEC Bank poate ataca hotărârea privind suspendarea în cinci zile de la comunicarea ei, nu de la pronunțare. Și hotărârea din cazul BCR poate fi atacată cu recurs.

Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru cele zece bănci. Amenzile sunt datorate statului; ele nu se împart între clienți. Avocatul Gheorghe Piperea se numără printre cei care au anunțat pregătirea unor procese pentru despăgubiri, însă un asemenea anunț nu stabilește vreo sumă de primit.

Ce urmează pentru cererile clienților

Bogdan Chirițoiu a spus că instanțele civile ar putea prefera să aștepte confirmarea sancțiunilor înainte de a judeca cererile de despăgubire. Pierderea proceselor privind oprirea temporară a amenzilor nu înlocuiește această confirmare și nici dovada pierderii fiecărui client.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, băncile care au pierdut aceste procese trebuie să plătească amenzile și să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie 2026 un plan cu măsurile prin care se vor conforma regulilor. Separat, instanțele vor judeca procesele în care cele zece bănci contestă sancțiunile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

bănci Consiliul Concurenței credite despăgubiri ROBOR