Dacă te întorci definitiv în România, nu plătești impozit doar pentru că îți muți economiile deja strânse în contul din țară sau pentru că păstrezi o locuință în străinătate. După revenire, pot apărea însă obligații pentru veniturile obținute din acei bani și bunuri, în funcție de rezidența ta fiscală, de felul venitului și de regulile dintre cele două țări.

Banii mutați între conturile tale nu sunt un venit nou

Un transfer din contul tău străin în contul tău românesc nu este, prin el însuși, un câștig nou. Codul fiscal, la articolele 59 și 130, leagă impozitul de venitul obținut și de situația fiscală a persoanei, nu de ziua în care aceasta își mută economiile. Transferul nu șterge însă o eventuală obligație legată de felul în care banii au fost câștigați.

Nici simpla deținere a unei locuințe în străinătate nu produce un impozit românesc pe venit. Dacă o închiriezi sau o vinzi, venitul se analizează separat. Pentru impozitul pe proprietate și pentru obligațiile legate de o vânzare verifici și regulile statului în care se află locuința.

Când te consideră România rezident fiscal

Rezidența fiscală arată în ce țară intri sub regulile de declarare a veniturilor. ANAF verifică unde ai domiciliul și locuința permanentă, de ce loc sunt mai strâns legate familia și interesele tale economice și dacă stai mai mult de 183 de zile pe parcursul a 12 luni la rând. Transferul banilor nu stabilește rezidența.

Pentru persoana care devine rezidentă prin declararea centrului vieții sale în România, obligația fiscală pentru veniturile din orice sursă începe din prima zi în care declară această mutare. Dacă rezidența rezultă din depășirea pragului de ședere, efectul începe din prima zi a sosirii, nu din ziua în care se depune formularul.

De exemplu, pentru cineva sosit la 1 ianuarie 2026 și rămas fără întrerupere, ziua a 183-a este 2 iulie. Dacă depășește pragul și acesta este criteriul care i se aplică, termenul pentru chestionarul de sosire se calculează de la 2 iulie, iar obligația fiscală stabilită prin ședere poate privi veniturile de la 1 ianuarie.

Pașii de făcut la întoarcere

  1. Verifică unde ai fost rezident fiscal înainte de plecare și ce obligații rămân acolo. Țara, data plecării, veniturile și bunurile deținute pot schimba răspunsul.
  2. Dacă vii în România și stai mai mult de 183 de zile pe parcursul a 12 luni la rând, depune chestionarul Z015 în cel mult 30 de zile după ce se împlinesc cele 183 de zile. Nu se depune la frontieră și poate fi trimis prin Spațiul Privat Virtual. ANAF analizează actele și trimite notificarea în 30 de zile de la depunere.
  3. Pregătește pentru stabilirea rezidenței actul de identitate, actele românești de ședere, dacă sunt cazul, și certificatul de rezidență fiscală din celălalt stat, dacă îl ai. Certificatul străin trebuie însoțit de traducere autorizată.
  4. Păstrează dovezile câștigului și ale traseului banilor până în contul tău din România. Pentru fiecare venit nou din străinătate, verifică și convenția fiscală dintre România și țara din care vine.
  5. Declară veniturile străine pentru care ai această obligație prin Declarația unică 212, separat pentru fiecare țară și sursă de venit. Termenul general este 25 mai al anului următor; pentru veniturile din 2026, data este 25 mai 2027, potrivit regulilor cunoscute la 16 noiembrie 2026.

Actele care arată de unde vin economiile

Actele trebuie să lege suma câștigată de intrarea ei în contul străin și apoi de transferul în România. În funcție de proveniența banilor, păstrează:

  • contractele de muncă și fluturașii de salariu sau adeverințele de venit;
  • declarațiile și deciziile fiscale străine, împreună cu dovada impozitului plătit;
  • extrasele contului străin și ordinele de transfer către contul tău;
  • contractele de vânzare și actele de moștenire ori de donație, când banii provin din astfel de surse.

Într-o verificare, ANAF urmărește proveniența și traseul sumei. Donațiile și împrumuturile reale pot fi surse neimpozabile, dar simpla descriere a unui transfer drept „cadou” nu ține locul dovezii. Dacă ANAF stabilește că un venit are o sursă care nu poate fi identificată, cota este de 70% din baza impozabilă ajustată; aceasta nu este o taxă pe economiile a căror proveniență poate fi dovedită.

Ce se schimbă dacă obții venituri după revenire

Dobânda, chiria sau câștigul din investiții nu se confundă cu economiile deja strânse. Pentru veniturile din străinătate care trebuie declarate în România, Declarația unică 212 se completează pe fiecare țară și sursă, până la 25 mai al anului următor. Impozitul se calculează după regula fiecărui fel de venit, nu la suma transferată în cont.

Venit din străinătate Calcul în România Declarație
Dobândă 10% din venitul impozabil, dacă România are drept de impunere 212, până la 25 mai
Dividende distribuite din 2026 16%, dacă România are drept de impunere 212, până la 25 mai
Chirie După regula venitului din chirii și convenția cu țara sursă 212, până la 25 mai
Câștig din investiții După tipul câștigului și convenția aplicabilă 212, până la 25 mai
Activitate independentă După regula categoriei; poate apărea și contribuția la pensie 212, până la 25 mai
Pensie După regula pensiei și convenția aplicabilă 212, până la 25 mai

Veniturile care intră în calculul contribuției la sănătate se adună pentru verificarea pragurilor de 6, 12 sau 24 de salarii minime. Cota contribuției este de 10% din baza anuală corespunzătoare pragului, nu automat 10% din toate economiile. Pentru activitățile independente și drepturile de proprietate intelectuală, contribuția la pensie poate apărea de la un venit net cumulat de cel puțin 12 salarii minime; cota este de 25% din baza aleasă, care nu poate fi sub acel prag.

Ca exemplu calculat numai după reperele pentru veniturile din 2025, la o dobândă impozabilă de 25.000 de lei din străinătate, fără impozit plătit acolo și fără alte venituri relevante, impozitul pe venit ar fi 25.000 × 10% = 2.500 de lei. Pragul de 6 salarii minime folosit de ANAF pentru 2025 a fost 24.300 de lei, astfel că baza contribuției la sănătate ar fi 24.300 de lei, iar contribuția 24.300 × 10% = 2.430 de lei. Totalul din acest exemplu este 4.930 de lei; pragurile folosite pentru 2025 nu se aplică automat veniturilor din 2026.

Cum se scade impozitul plătit în altă țară

Convenția fiscală dintre cele două state poate permite scăderea impozitului plătit în străinătate din cel datorat în România. Calculul se face separat pentru fiecare țară și fel de venit. Suma scăzută nu poate fi mai mare decât impozitul românesc aferent acelui venit.

La o dobândă impozabilă de 1.000 de lei, de exemplu, cota românească de 10% ar da un impozit de 100 de lei. Dacă pentru aceeași dobândă ai plătit 40 de lei impozit în statul sursă și convenția permite scăderea, în România rămân 100 – 40 = 60 de lei. Dacă ai plătit acolo 120 de lei, scăderea în România se oprește la 100 de lei, iar impozitul românesc rămas este zero; diferența de 20 de lei nu se scade din impozitul altui venit.

O convenție poate prevedea, în schimb, scutirea venitului în România, cu declararea lui aici și cu actele justificative cerute. Venitul în valută se transformă în lei la cursul mediu anual al Băncii Naționale a României. Convenția se verifică după țara din care vine venitul și după natura lui.

Există o excepție pentru salariul plătit de un angajator străin pentru muncă prestată efectiv în străinătate: acesta nu este impozabil și nu se declară în România. Dacă munca este făcută fizic din România sau salariul vine de la un angajator român ori de la un sediu permanent român, regula se verifică separat.

Ce verifici în țara din care pleci

Înainte de plecare, verifică ultima declarație fiscală, taxele pentru bunurile pe care le păstrezi și regulile aplicabile veniturilor pe care le vei primi în continuare de acolo. Unele state au și o taxă de ieșire pentru anumite active, cum sunt acțiunile; existența și calculul ei depind de țară, de bunurile deținute și de situația persoanei. Mutarea în România nu stabilește singură aceste obligații.

Întrebări frecvente

Poate banca să îmi ceară acte pentru un transfer între conturile mele?

Da. Banca poate cere explicații despre proveniența banilor, chiar dacă simplul transfer al economiilor proprii nu este un venit nou.

Trebuie să declar numerarul adus în țară?

La intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană, numerarul de cel puțin 10.000 de euro echivalent pentru fiecare persoană se declară în scris la vamă. Regula nu privește viramentele bancare.

Ce fac dacă primesc un aviz de verificare de la ANAF?

ANAF poate cere acte justificative și declarația privind patrimoniul și veniturile. Termenul pentru documente este de cel mult 60 de zile de la aviz; la cerere justificată, poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile.

Cum contest o decizie de impunere?

Contestația se depune la organul fiscal care a emis decizia, în 45 de zile de la comunicarea ei.

Z017 este formularul pentru revenirea în România?

Nu. Z017 se referă la plecarea din România pentru mai mult de 183 de zile pe parcursul a 12 luni la rând. Persoanele obligate să îl depună o fac cu 30 de zile înainte de plecare.

Surse verificate la 16 noiembrie 2026: Codul fiscal; Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1099/2016; materialele ANAF privind rezidența fiscală, Declarația unică și veniturile din străinătate; precizările Ministerului Finanțelor și ANAF despre sumele cu sursă neidentificată; normele pentru veniturile salariale din străinătate; Codul de procedură fiscală; lista ANAF a convențiilor pentru evitarea dublei impuneri; Autoritatea Vamală Română.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

declaratia unica economii revenire în România Rezidență fiscală venituri din străinătate