Piața locală de Inteligență Artificială (AI) accelerează spre un volum de 515 milioane de euro în anul 2026, cu o proiecție de creștere fulminantă ce indică 1,75 miliarde de euro până în 2031. Acestea sunt datele brute care redefinesc ecosistemul tehnologic românesc din temelii.

Randamentul investițiilor și decalajul european

Miza reală nu stă doar în valoarea nominală a pieței, ci în randamentul operațional pe care companiile îl pot extrage. Ritmul mediu anual de creștere de 26% estimat pentru intervalul 2026-2031 depășește cu mult media de 10-12% a întregului sector IT&C. Această diferențială înseamnă că jucătorii care adoptă rapid noile tehnologii își vor asigura un avantaj competitiv imposibil de ignorat, în timp ce restul riscă o marginalizare rapidă.

Până recent, adopția tehnologiilor avansate a fost lentă în plan local, reflectând o prudență investițională cronică. Datele Eurostat arată că, în 2025, doar 5,2% dintre companiile din România utilizau tehnologii AI, un decalaj sever față de media de 20% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Dar tocmai această întârziere creează acum un potențial masiv de recuperare rapidă pentru mediul de afaceri autohton.

Motoarele creșterii și impactul în sectorul public

Segmentul AI generativ domină clar faza actuală de dezvoltare, atrăgând bugete substanțiale. O analiză recentă publicată de Economica indică o valoare estimată la 165 milioane de euro în 2026 și un potențial de aproximativ 440 milioane de euro în 2031 pentru această nișă specifică.

Iar lucrurile devin și mai clare în zona automatizării complexe. Agenții AI, acele sisteme capabile să execute fluxuri operaționale cu intervenție umană minimă, reprezintă verticala cu cea mai rapidă expansiune, vizând 270 milioane de euro până în 2031.

„În ultimii ani, AI a trecut de la statutul de experiment tehnologic la componentă recurentă în bugetele companiilor. Datele Eurostat arată că, în 2025, doar 5,2% dintre companiile din România utilizau tehnologii AI, faţă de 20,0% la nivelul Uniunii Europene, ceea ce indică atât decalajul de adopţie, cât şi potenţialul de recuperare rapidă.” – Realizatorii studiului AI Board

Și totuși, sectorul public are propria sa traiectorie financiară. Aici, AI ar putea genera proiecte de aproximativ 130 milioane de euro până în 2031. România primește avantaje structurale clare: o bază de peste 150.000 de profesioniști IT, centre globale de dezvoltare și precedentul antreprenorial validat internațional prin compania UiPath.

Proiectele de digitalizare finanțate prin PNRR au rolul de a accelera această adopție instituțională. Numai că ritmul efectiv de implementare atârnă de o variabilă extrem de fragilă. Succesul final va depinde direct de capacitatea administrativă a statului și de viteza reală de absorbție a fondurilor disponibile în următorii ani.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
AI Board Eurostat inteligenţă artificială piața AI PNRR