Comerțul cu amănuntul din România se contractă pentru a șaptea lună consecutiv, cu un ritm de scădere care se apropie de nivelurile înregistrate la începutul pandemiei. O publicație maghiară, Vilaggazdasag, descrie situația economică în termeni duri, subliniind o scădere de 6,2% a comerțului față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cifrele declinului

Datele concrete arată o imagine îngrijorătoare. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,8%. Iar produsele nealimentare au înregistrat o contracție și mai accentuată, de 7,9%, semn că românii strâng cureaua și renunță la cheltuielile care nu sunt esențiale. puterea de cumpărare este în picaj.

Pedeapsa pentru cheltuieli

Jurnaliștii maghiari nu ezită să identifice și cauze interne pentru această situație. Publicația citată afirmă tranșant: „Aceasta este pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs”. Mai mult, se consideră că România și-ar fi „câștigat prin datorii statutul de codaș al regiunii”. Analiza face referire la măsurile de austeritate implementate de Guvern după alegerile din 2025, menite să reducă deficitul bugetar. Eliminarea plafonului la prețul energiei, alături de creșterea TVA și a accizelor, au accelerat deteriorarea consumului în rândul gospodăriilor.

Inflația, o problemă persistentă

E drept că rata inflației a coborât ușor în februarie la 9,3%, de la 9,6% în luna precedentă. Numai că Banca Națională a României avertizează că, între martie și iunie 2026, inflația va crește din nou peste nivelul anticipat. Asta pentru că efectele crizei petroliere provocate de conflictul din Iran nu s-au reflectat încă în prețurile de la raft. Dar ce înseamnă, pe bune, aceste cifre pentru buzunarul românului de rând?

Lucrurile nu arată deloc bine.

Cum stau lucrurile în Ungaria

În contrast, situația din Ungaria este prezentată într-o lumină complet diferită. Acolo, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 3,8% față de anul precedent, evoluție pe care Ministerul Economiei Naționale de la Budapesta o atribuie majorărilor salariale și reducerilor de impozite. Rata inflației în Ungaria a fost de 1,8% în martie 2026, al doilea cel mai bun indicator după cel de 1,4% din februarie (cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani). Guvernanții maghiari susțin că măsurile de plafonare a marjelor de profit au dus la o reducere a prețurilor cu 24,1% pentru categoriile vizate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
comert economie Romania inflatie social Ungaria Vilaggazdasag