Comisia Europeană a acceptat să ia în considerare argumentele României privind reforma pensiilor magistraților, deschizând astfel calea pentru recuperarea a 231 de milioane de euro blocate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Anunțul a fost făcut de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul audierilor din comisiile reunite de buget-finanțe.

Negocieri la Bruxelles

Lucrurile nu stăteau deloc bine inițial. Deși România a susținut că a îndeplinit reforma înainte de termenul stabilit, 28 noiembrie 2025, întârzierile procedurale cauzate de avizul CSM și contestația Înaltei Curți la CCR au complicat dialogul cu oficialii europeni. Numai că, în urma unei vizite la Bruxelles, perspectiva s-a schimbat.

„Ca ministru sunt obligat în faţa Parlamentului să vă spun cum stăm. Ideea este că avem în acest moment o situaţie în modul următor: România a prezentat o situaţie foarte bine aşezată legal că eforturile Guvernului au fost îndeplinite înainte de termenul de 28 noiembrie, adică noi am trimis propunerea, şi că toată partea ulterior a fost procedurală – că ne-a întors CSM, că am avut Înalta Curte care a contestat la CCR – deci, am venit cu argumentaţie legală că tot ce am făcut a fost înainte de termenul de 28. Comisia Europeană iniţial nu voia să audă de nimic ce s-a întâmplat după 28. După vizita pe care am făcut-o împreună cu prim-ministrul şi ne-am întâlnit cu doamna von der Leyen şi am discutat de importanţa acestei reforme şi de modul în care ea este receptată în societate, Comisia Europeană a acceptat, atenţie, deocamdată – şi asta este ceea ce vă pot spune acum – să ia în considerare argumentele României într-un spirit constructiv. Asta nu înseamnă din ce vă spun eu acum că ne vor da toţi banii sau că ne vor da o parte din bani sau că nu vor da niciun ban. Dar ceea ce v-am spus acum reflectă exact, cu acurateţe, situaţia în care ne aflăm: că până la vizita pe care am avut-o la Bruxelles nu se punea problema să ne atingem de bani, iar acum se pune problema că ei analizează în spirit constructiv argumentele legale pe care noi le-am adus”, a explicat ministrul Pîslaru.

Un răspuns până la finalul lunii

V-ați întrebat, probabil, când vom avea o decizie clară. Răspunsul ministrului este direct.

„Până la sfârşitul lunii martie”.

E drept că există deja o mică întârziere, cauzată de o decizie strategică a Comisiei de a lega cererea de plată numărul 3 de cea cu numărul 4. oficialii europeni vor să vadă pachetul complet.

„Deja avem o mică amânare, pentru că Comisia aşteaptă…Comisia ce face este aşa: având în vedere că cererea 3 este cerere complicată, o să facă o joncţiune de plată între cererile 3 şi 4. Şi cum noi pe cererea 4 avem de dat dovada că s-a adoptat bugetul şi dovada că am rezolvat problema de decarbonizare, în momentul ăla, practic, avem aprobarea cumulată a celor două, dar undeva noi lucrăm după asumpţia că înainte de sfârşitul lunii martie vom avea un răspuns”, a adăugat șeful de la Fonduri Europene.

Bătălia pentru jalonul pensiilor speciale

Iar tot acest efort diplomatic vine după o victorie importantă obținută la București. La jumătatea lunii februarie, după ce Curtea Constituțională a validat legea privind pensiile magistraților, Dragoș Pîslaru anunța deja pe pagina sa de Facebook că va relua discuțiile pentru a salva banii europeni.

„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(…) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, nota ministrul pe 18 februarie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană dragos pislaru guvernul Romaniei pensii speciale PNRR