Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat joi că cele peste 1.500 de companii de stat din România au acumulat pierderi istorice de 14 miliarde de lei. S-a vorbit mult, s-a făcut puțin. Acum, pentru prima dată, a fost realizat un bilanț structurat pentru un portofoliu pilot de 22 de companii, care singure au datorii de 4,2 miliarde de lei.

Găuri negre pentru economia României

„Este timpul să prezentăm, astăzi, un bilanţ privind reforma companiilor de stat. Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puţin sau aproape nimic”, a declarat vicepremierul. Realitatea, spune ea, este dură. „Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale, pe care le-am fi putut construi de aceşti bani”.

Mesajul transmis de la Palatul Victoria este tranșant. „A sosit momentul să punem capăt risipei şi ineficienţei, să luăm măsurile necesare în beneficiul României şi al românilor, nu în beneficiul băieţilor deştepţi”.

Dar cum vine asta în cifre concrete? Ei bine, doar cele 22 de companii din portofoliul pilot au adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete agregate de 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă, din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nici o decizie de reformă până la acest moment”, a arătat Gheorghiu.

„Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României”.

Statul trebuie să fie un proprietar responsabil

Reforma, în viziunea vicepremierului, înseamnă ca „statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil”. autoritățile trebuie să știe ce dețin, de ce și care e planul pentru fiecare entitate în parte. „Unele companii trebuie consolidate, pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat”, a menționat Gheorghiu.

Iar acest efort, a explicat oficialul, vine din necesitatea îndeplinirii reformei incluse în PNRR (componenta 14 de bună guvernare). Totul a fost coordonat în cadrul unui comitet interministerial care a adus la aceeași masă ministerele de resort, AMEPIP și cabinetul vicepremierului, pentru ca analiza să se transforme în decizii.

Analiza nu a fost făcută după ureche. Fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni: Strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Datele financiare au fost preluate direct din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a avea o bază de date comună și coerentă.

Șase categorii de acțiune și un plan clar

În urma analizei, cele 22 de companii pilot au fost împărțite în șase categorii, fiecare cu o recomandare specifică. Propunerea va lua forma unui memorandum ce va fi prezentat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.

Prima categorie este cea de infrastructură critică, unde intră Elcen, Oil Terminal și CFR SA. Aici e nevoie de investiții și profesionalizare.

A doua categorie implică o decizie strategică pentru companiile din portofoliul Ministerului Economiei: Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero. Pentru ultimele două se cere o decizie interministerială, iar pentru primele o separare a funcțiilor.

Urmează transformarea pe model european, unde se încadrează CNCIR, cu o reformă în două etape. La capitolul redresare operațională găsim nume grele: CFR Călători, Metrorex și Tarom. Pentru acestea e nevoie de „măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti”.

A cincea categorie este fuziune și absorbție, incluzând companii precum Telecomunicații CFR și Tipografica-Filaret, cu un calendar ferm de integrare. Și, în final, cea mai dură categorie.

„A şasea categorie este ieşirea ordonată din portofoliu: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR şi SNCFR-ERA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a concluzionat Oana Gheorghiu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CFR Marfa companii de stat guvern oana gheorghiu PNRR