Creșterea accelerată a dioxidului de carbon din atmosferă are efecte detectabile asupra chimiei sângelui uman, arată un nou studiu. Analiza datelor medicale colectate pe parcursul a două decenii indică modificări subtile ale unor parametri esențiali, deși valorile se mențin deocamdată în limitele considerate normale.
Cercetarea, publicată în revista Air Quality, Atmosphere & Health și citată de Stiripesurse, a analizat datele a mii de persoane între anii 1999 și 2020. Potrivit specialiștilor, dacă tendințele actuale continuă, unii markeri din sânge ar putea atinge limitele considerate normale în jurul anului 2076, un risc major în special pentru copii și adolescenți.
Cum se schimbă sângele odată cu atmosfera
Oamenii au evoluat într-o atmosferă cu un nivel de CO2 de aproximativ 280-300 părți pe milion (ppm), valoare care a rămas stabilă timp de cel puțin 150.000 de ani. În ultimele decenii, însă, concentrația a crescut rapid, de la circa 369 ppm în anul 2000 la aproximativ 420 ppm în prezent. Creșterea medie anuală a fost de 2,6 ppm în ultimul deceniu, iar în 2024 s-a înregistrat un salt de 3,5 ppm.
Pentru a verifica impactul asupra organismului, cercetătorii au analizat datele din programul american National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Analiza a relevat o creștere treptată a nivelului mediu de bicarbonat din sânge, de la 23,8 la 25,3 miliechivalenți pe litru. Aceasta reprezintă o creștere totală de aproximativ 7% în perioada studiată, echivalentul unei creșteri medii anuale de 0,34%, o tendință similară cu cea a concentrației de CO2 din aer.
Reacția organismului: O compensare cu preț?
În organism, dioxidul de carbon se dizolvă în sânge și influențează echilibrul acid-bazic. Pentru a menține pH-ul stabil, rinichii rețin bicarbonat, care neutralizează excesul de aciditate. În același timp, oasele pot participa la proces prin eliberarea de minerale. Studiul a observat că, în aceeași perioadă în care bicarbonatul a crescut, nivelul de calciu a scăzut cu aproximativ 2%, iar cel de fosfor cu circa 7%.
Autorul studiului, profesorul asociat Alexander Larcombe, a declarat că rezultatele sugerează că organismul uman încearcă deja să compenseze schimbările atmosferice. „Ceea ce observăm este o modificare treptată a unor parametri măsuraţi în analizele de sânge, care urmează aceeaşi tendinţă de creştere ca nivelul de dioxid de carbon din atmosferă, responsabil de schimbările climatice”, a explicat prof. Larcombe.
Un organism neadaptat la noua realitate
Specialiștii avertizează că mecanismele fiziologice care mențin echilibrul chimic al sângelui sunt forțate să lucreze constant. Phil Bierwirth, cercetător la Australian National University, consideră că aceste modificări indică o depășire a capacității de adaptare a speciei umane. „Cred, de fapt, că ceea ce observăm se întâmplă pentru că organismul nostru nu se adaptează. Se pare că suntem adaptaţi la un anumit interval al concentraţiei de CO2 din aer, iar acest interval ar putea fi acum depăşit”, a subliniat Bierwirth.
Acesta a adăugat că echilibrul delicat dintre CO2 din aer, pH-ul sângelui și ritmul respirației este perturbat. „Intervalul considerat normal menţine un echilibru delicat între cantitatea de CO2 din aer, pH-ul sângelui, ritmul respiraţiei şi nivelul de bicarbonat din sânge. Cum concentraţia de CO2 din aer este acum mai mare decât a experimentat vreodată specia umană, se pare că acesta începe să se acumuleze în organism. Este posibil să nu ne putem adapta complet, ceea ce face cu atât mai importantă limitarea nivelurilor de CO2 din atmosferă”, a explicat specialistul.
Un nou risc de sănătate publică pe termen lung
Rezultatele aduc în discuție o nouă dimensiune a riscurilor climatice, dincolo de fenomenele meteo extreme. Creșterea CO2 ar putea deveni o variabilă de sănătate publică ce necesită monitorizare atentă. „Nu spunem că oamenii se vor îmbolnăvi brusc atunci când se va depăşi un anumit prag”, a afirmat profesorul Larcombe.
El a completat însă că tendința trebuie urmărită îndeaproape. „Dar aceste rezultate sugerează că ar putea avea loc modificări fiziologice treptate la nivelul populaţiei, iar acest lucru ar trebui monitorizat în cadrul politicilor viitoare privind schimbările climatice”. Autorii studiului propun ca monitorizarea markerilor biologici să fie realizată în paralel cu indicatorii climatici, pentru a înțelege pe deplin impactul schimbărilor de mediu asupra biologiei umane.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaCum îți construiești garderoba pornind de la hainele pe care le porți deja, fără să renunți la stilul tău
Revista IoanaCum alegi banana verde sau coaptă. O banană are aproximativ 92 de kilocalorii
News24Programul 2026-2028 leagă pensiile de inflație și schimbă regulile pentru part-time, șomaj și ajutoare
