Conflictul armat dintre Statele Unite și Iran, care durează de peste două săptămâni, a devenit un nou test pentru sistemul financiar global. Băncile centrale, de la Washington până la Tokyo, sunt forțate să-și reanalizeze urgent deciziile privind ratele dobânzilor, pe fondul creșterii rapide a prețului petrolului și al riscului unei noi presiuni inflaționiste.
Al doilea șoc într-un an
Războiul cu Iranul este a doua situație majoră în mai puțin de un an în care politica președintelui american Donald Trump provoacă turbulențe pentru băncile centrale din întreaga lume. Prima a fost în aprilie, când noile tarife comerciale introduse de Washington au generat incertitudine în comerțul global. În zilele următoare, instituțiile monetare din principalele economii ale lumii – inclusiv toate statele din G7 – urmează să prezinte primele evaluări ale impactului economic al conflictului.
Mesajul transmis investitorilor va fi probabil unul de prudență sporită. Riscul unui nou șoc inflaționist este considerat deja vizibil. Iar experiența episodului anterior, spun analiștii, face ca autoritățile monetare să rămână extrem de prudente în lunile următoare. Așteptările privind reducerea dobânzilor în Statele Unite s-au diminuat mare, în timp ce piețele financiare iau tot mai mult în calcul posibile majorări ale ratelor în Marea Britanie și în zona euro în a doua parte a anului.
Dilema Rezervei Federale
Se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mențină dobânda de politică monetară neschimbată la ședința din 17-18 martie. Numai ca lucrurile s-au schimbat radical față de acum câteva săptămâni. Anterior, piețele presupuneau că banca centrală americană va putea menține o pauză prelungită. Acum însă, creșterea prețurilor la energie și noile tensiuni de pe piața muncii complică situația.
V-ați gândit vreodată cum se împacă stabilitatea prețurilor cu ocuparea forței de muncă atunci când un conflict extern le amenință pe amândouă? Aceasta este exact dificultatea mandatului dublu al Fed. Economiștii estimează că, dacă războiul se încheie rapid, șomajul ar putea crește ușor, iar inflația s-ar putea tempera, ceea ce ar permite reduceri ale dobânzilor de aproximativ 100 de puncte de bază pe parcursul anului. În schimb, un conflict prelungit care menține energia la prețuri ridicate ar face situația mult mai dificilă.
Europa se pregătește de majorări
Banca Centrală Europeană este așteptată, la rândul ei, să mențină dobânda depozitelor neschimbată la reuniunea de joi. Dar, stai puțin, perspectiva relativ stabilă pe care oficialii BCE o descriau recent s-a schimbat. Investitorii compară situația actuală cu criza energetică din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, când scumpirile abrupte au obligat BCE să majoreze dobânzile mai rapid decât se anticipase. Piețele estimează acum cel puțin o majorare a dobânzii începând cu luna iulie și văd o probabilitate semnificativă pentru o a doua creștere până la sfârșitul anului.
Nici Banca Angliei nu stă mai bine. Ar putea menține dobânda neschimbată, însă cu doar o lună în urmă, guvernatorul Andrew Bailey sugera că o reducere a ratei era o posibilitate reală. Între timp, creșterea prețurilor la petrol și gaze a schimbat perspectivele. Economiștii avertizează că inflația ar putea reveni la niveluri de peste două ori mai mari decât ținta oficială de 2%, chiar dacă economia britanică dă semne de încetinire (datele recente au arătat zero creștere în ianuarie).
Japonia, vulnerabilă la prețul petrolului
Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânda de bază neschimbată, continuând procesul gradual de normalizare. Economia japoneză este însă deosebit de vulnerabilă la creșterea prețului petrolului, deoarece depinde în mare măsură de importurile de energie din Orientul Mijlociu.
O dilemă clasică.
Prețurile ridicate la energie pot afecta creșterea economică, dar în același timp intensifică presiunile inflaționiste. Un alt risc este slăbirea yenului, care a coborât recent la cel mai scăzut nivel față de dolar din 2024. În Canada, banca centrală este așteptată să mențină dobânda la 2,25%, în timp ce în Elveția se anticipează menținerea la zero, deși oficialii sunt pregătiți să intervină pe piața valutară pentru a tempera întărirea francului (aflat la maximele ultimului deceniu față de euro). Banca Suediei este si așteptată să păstreze rata la 1,75%, în timp ce Australia ar putea continua ciclul de majorări. În economiile emergente, Brazilia ar putea amâna planurile de reducere a dobânzilor, iar Indonezia încearcă să echilibreze stabilitatea monedei cu riscurile de creștere a prețurilor.
băncile centrale din întreaga lume se confruntă cu aceeași problemă: cum să stăvilească inflația generată de energia scumpă fără a sufoca de tot creșterea economică. Pentru moment, mesajul este unul singur: prudență. Evoluția conflictului dintre SUA și Iran ar putea deveni, până la urmă, factorul decisiv care va modela politica monetară globală în lunile următoare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaRaúl Romero explică de ce unii sportivi nu pierd grăsime, deși știu cum să mănânce
Revista IoanaCând ai nevoie de mamografie după 40 de ani, chiar dacă rezultatul ecografiei mamare este bun
News24România are cea mai mică pondere a elevilor cu rezultate de vârf la Citire din Uniunea Europeană
Dolce SportAlexander Ovechkin își anunță ultimul sezon în NHL înaintea revenirii în Rusia
GetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectare
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
