Euro a urcat la 5,35 lei pe interbancar, iar rezervele valutare au scăzut la 60,06 miliarde de euro

Leul s-a depreciat joi, 1 octombrie, la un minim istoric pe piața interbancară, unde euro a depășit 5,34 lei și a atins pragul de 5,35 lei. Mișcarea a venit în aceeași zi în care Banca Națională a anunțat o scădere semnificativă a rezervelor valutare ale României, care la finalul lunii septembrie se situau la 60,06 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde de euro la 31 august.

Banca Națională a României a afișat joi, la ora 13.00, un curs oficial de 5,2777 lei pentru un euro, dar după-amiaza cotațiile din piața interbancară au urcat brusc, potrivit Digi24. În jurul orei 14.45, euro a ajuns la 5,3459 lei, iar apoi a atins nivelul de 5,35 lei.

BNR spune că încearcă să țină echilibrul între curs și dobânzi

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a explicat că banca centrală încearcă să administreze simultan presiunea de pe curs și pe cea din piața dobânzilor. „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.

În aceeași explicație despre mecanismul de politică monetară, adică modul în care banca centrală gestionează lichiditatea și costul banilor din economie, el a avertizat că efectele nu se opresc în piața valutară. „Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și atunci se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a adăugat Suciu.

Întrebat la ce evoluții ale euro ne putem aștepta în perioada următoare și dacă România intră într-o perioadă în care dobânzile ar putea crește puternic, Dan Suciu a respins ideea unei „explozii” a dobânzilor, dar a admis că presiunile sunt în creștere atât asupra cursului, cât și asupra dobânzilor. [[CITAT:De altfel, cuvântul «explozie» nu este dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda]]”, a spus Suciu.

Scăderea rezervelor a fost de aproape 5 miliarde de euro într-o lună

La sfârșitul lunii septembrie, rezervele valutare ale României au fost de 60,06 miliarde de euro, comparativ cu 64,865 miliarde de euro la 31 august. Asta înseamnă un recul de aproape 5 miliarde de euro într-o singură lună.

Întrebat dacă o parte din această diminuare a fost folosită pentru susținerea cursului, Dan Suciu a indicat că din rezerve au fost acoperite și plăți de datorii într-o lună cu tensiuni ridicate. „Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus el.

Tabloul descris de BNR este unul cu presiuni asupra cursului de schimb și cu incertitudini economice și politice. Pentru companii, asta înseamnă o piață cu variații mai mari ale costurilor în euro și cu lichiditate mai sensibilă în finanțarea curentă.

BNR descrie mai degrabă o volatilitate ridicată decât o direcție clară

Despre următoarea mișcare a cursului, Dan Suciu a spus că banca centrală vede în acest moment mai degrabă o piață volatilă decât o tendință clară de depreciere. „Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a mai spus el.

Același oficial a legat evaluarea de vineri a situației economice de două repere invocate de BNR, scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar. „N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a afirmat Suciu.

În economia reală, deprecierea leului ridică factura pentru produsele și serviciile plătite în euro și pune presiune pe debitorii cu credite denominate în moneda europeană.

Citește și:

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News