Banca Mondială estimează un declin economic de 0,5% pentru România în 2026, în paralel cu reducerea deficitului la 6%

Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, an în care deficitul bugetar ar coborî cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din produsul intern brut (PIB). Reducerea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului vine astfel într-un an de declin economic.

Raportul privind perspectivele economice regionale, publicat marți, 6 octombrie 2026, leagă contracția de consolidarea fiscală, adică măsurile de reducere a deficitului, și de costurile mai ridicate cu energia, potrivit Mediafax. Instituția avertizează că ajustarea bugetară va continua să tempereze cererea internă, în timp ce economia trece la un model de creștere bazat pe investiții.

România ar înregistra un declin, în timp ce economiile comparate cresc

Dintre economiile Europei Centrale menționate în raport, România ar fi singura care înregistrează o contracție în acest an. Pentru celelalte trei țări folosite în comparație, Banca Mondială estimează următoarele ritmuri de creștere în 2026:

• Bulgaria: 2,6%.
• Croația: 2,2%.
• Polonia: 3,6%.

La nivelul Europei și Asiei Centrale, avansul economic ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. Fără Rusia, prognoza regională indică o reducere a ritmului de creștere de la 3,7% la 3%.

Prețurile mai mari ale energiei, incertitudinea sporită și expansiunea mai slabă a principalilor parteneri comerciali sunt factorii indicați de instituție pentru această încetinire.

Fondurile europene susțin cea mai mare parte a investițiilor publice

Banca Mondială apreciază că România aplică cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală. Prognoza de reducere a deficitului se bazează pe măsurile privind veniturile bugetare și pe controlul mai strict al cheltuielilor curente.

Investițiile publice se mențin însă la aproximativ 8% din PIB. Fondurile europene acoperă peste 70% din cheltuielile de investiții.

Costurile de împrumut ale statelor din regiune au crescut pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, respectiv capacitatea de a susține finanțele publice. În cazul României, majorarea mai moderată a costurilor de finanțare ar putea reflecta o percepție mai favorabilă a pieței asupra eforturilor de reducere a deficitului, apreciază instituția.

Pentru anii următori, prognoza indică o creștere economică de aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. În descrierea perspectivei pentru intervalul 2027-2028, raportul vorbește despre un ritm de aproximativ 1,9%, susținut de redresarea veniturilor reale, adică a puterii de cumpărare, și de încetinirea inflației.

Industria auto expune exporturile la încetinirea pieței europene

Sectorul auto furnizează aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României. Această pondere face economia vulnerabilă la încetinirea industriei auto europene și la concurența externă tot mai puternică.

Avertismentul Băncii Mondiale privește și regiunea în ansamblu: creșterea slabă din Uniunea Europeană și competiția internațională afectează exporturile și activitatea industrială, mai ales lanțurile de producție auto.

Banca Mondială consemnează și pașii făcuți de România în reformele digitale, fiscale și energetice. În sectorul gazelor naturale, proiectul Neptun Deep avansează: investițiile sunt estimate la aproximativ patru miliarde de euro, iar producția este așteptată să înceapă în 2027.

Adoptarea inteligenței artificiale rămâne limitată în firmele din regiune

Banca Mondială vede în inteligența artificială (AI) o posibilă cale de a contracara scăderea productivității și presiunile demografice. În Europa și Asia Centrală, aproximativ unul din cinci angajați lucrează într-un post expus semnificativ la această tehnologie. Expunerea este mai mare în rândul tinerilor și al persoanelor cu studii înalte.

Utilizarea în companii este mai restrânsă: mai puțin de una din zece firme folosește în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază.

Regiunea are rețele mobile cu acoperire aproape universală, costuri energetice favorabile și un număr consistent de specialiști tehnici. Banca Mondială identifică însă trei obstacole în calea adoptării tehnologiei:

• Competențe educaționale și manageriale insuficiente.
• Acces limitat la capacitate de calcul, adică la resursele informatice necesare utilizării tehnologiei.
• Lipsa unor sisteme de date integrate și interoperabile, care să poată funcționa împreună și să schimbe date.

„Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă”, avertizează Banca Mondială în raportul actualizat privind perspectivele economice regionale.

Banca Mondială recomandă acces mai larg la resurse de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea unui volum mai mare de capital privat. Astfel, tehnologia ar putea crește productivitatea și ar putea duce la apariția unor produse, servicii și sectoare economice noi.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaFemeile raportează mai multă durere decât bărbații în toate cele 11 zone ale corpului analizate într-un studiuRevista IoanaCând ai nevoie de mamografie după 40 de ani, chiar dacă rezultatul ecografiei mamare este bunNews24Luca Niculescu propune partidelor un program de guvernare bazat pe reformele pentru aderarea la OCDEDolce SportAlexander Ovechkin își anunță ultimul sezon în NHL înaintea revenirii în RusiaGetPonyUn arc rupt poate trece neobservat chiar dacă mașina stă dreaptă. Ce semne cer verificarea suspensiei