Prețul laptelui la poarta fermei s-a prăbușit, ajungând la 1,70 lei pe litru de la 1 aprilie, în scădere de la 2,50 lei. Și totuși, pe rafturile magazinelor, consumatorii plătesc și de șapte ori mai mult, prețul ajungând frecvent la 9 sau chiar 10 lei. În plină supraproducție europeană, fermierii români sunt la capătul puterilor, vânzând sub costul de producție, în timp ce prețul la raft a crescut în ultimul an cu aproape 11%, conform datelor INS.
Fermierii, la capătul puterilor
Pentru crescătorii de vaci, situația a devenit de nesuportat. Ei se plâng că sunt forțați de crizele repetate și de presiunea pieței să vândă în pierdere. Alexandru Baciu, un crescător de vaci, rezumă frustrarea din sector: „Dacă produci cu 2 lei 50 şi vinzi cu un leu 50 nu-i nicio afacere. Adică doar să mirosim a balegă?”.
Sentimentul de nesiguranță este generalizat. „Fermierul este un investitor, este un cap al familiei. Suntem speriaţi în momentul ăsta”, declară Ionuț Lupu de la Asociația Crescătorilor de Vaci. Ieftinirea cu aproape 30% a laptelui crud nu a fost o decizie voluntară, ci o constrângere a pieței. Mădălina Cocan, procesator de lactate, explică mecanismul: „Fermierii nu au scăzut preţul de bunăvoie. Vaca produce lapte în fiecare zi, nu poți să-i pui stop, nu poți sa-i puii dop și atunci sunt obligați să miște laptele pe care ei îl produc”.
Procesatorii se apără și arată spre piață
Deși fermierii acuză presiuni din partea procesatorilor, aceștia din urmă susțin că doar se adaptează la condițiile pieței. „Procesatorii nu sunt acest bau-bau. Procesatorii se uită și se adaptează la piață. Dacă există opțiunea să cumperi mai ieftin, cine n-ar face-o? Și atunci pun presiune sau încearcă să cumpere mai ieftin de la fermieri”, spune Mădălina Cocan.
Ea detaliază și costurile care se adaugă din momentul preluării laptelui din fermă. „Costul procesatorului începe din momentul în care te duci în fermă să iei laptele. Deja, acolo, ai costuri de colectă, care înseamnă motorină, șofer, cisterne, spălări, analize, mentenanță, după care laptele a ajuns în fabrică și de aici încep costurile de procesare. De la depozitare lapte materie primă la temperatură controlată. Costurile de pasteurizare, de recepție înseamnă în principal cheltuieli de energie”.
Dar președintele APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui), Dorin Cojocaru, are o altă perspectivă, afirmând că fermierii nu o duc atât de rău pe cât declară: „Faptul că în ultimii zece ani toată lumea se plânge – dar ei au profit- că dacă luăm situaţiile de la ANAF au profit”.
Cine ia partea leului? Retailerii, sub lupă
Fermierii cred că veriga care câștigă cel mai mult este, de fapt, supermarketul. „Pe filiera laptelui noi, fermierii, credem că nu procesatorul este cel care câștigă cel mai mult ci cel care are raftul”, susține Alexandru Baciu. El continuă calculul: „Fiindcă un produs care pleacă cu cu 1.70 lei laptele acum. De la procesatori n-are cum să plece cu mai mult de 3 lei, de 4 lei, maximum 5 lei. Iar ce vede consumatorul la raft, este câștigul celui care deține raftul.”
Cum vine asta, ca un produs să se scumpească dublu doar pe ultimul metru, până la raft? Baciu aduce în discuție și mărcile proprii ale magazinelor: „Acelaşi lapte se vinde cu două preţuri găseşti lapte cu 1,5% grăsime cu 2,99 de lei. Marcă proprie. Despre ce discutăm?”.
Reprezentanții marilor rețele comerciale se apără, invocând diversitatea ofertei. George Bădescu, de la Asociația marilor rețele comerciale din România, declară: „În magazine există o gamă variată de produse; sunt produse „buget”, pentru ca toată lumea să aibă acces la ele. Sunt produse standard, produse premium. Nu putem să stabilim un preţ anume care să spunem că este valabil pentru toate produsele”.
O poziție similară, dar mult mai evazivă, are și Viorica Lăudescu, reprezentant al unui hypermarket: „Nu vreau să comentez ceva ce spun autorităţile. Toate acţiunile pe care noi le facem sunt menite să facă alegerile sănătoase pentru clienţii noştri mai facile din toate punctele de vedere”.
Un lanț plin de dezechilibre
Dincolo de cifre, frustrarea fermierilor este alimentată și de calitatea produsului. Ionuț Lupu reclamă o lipsă de echitate pe întregul lanț: „Lanţul are o foarte mare lipsă de echitate în condiţiile în care noi livrăm un lapte cu 3,8 până la 4,2-4,3 grăsime. Pe raft ajunge un lapte cu 1,5% grăsime la un preţ de 8,9 poate chiar 10 lei noi putem să acuzăm că este lăcomie, că este un mod prin care unii dintre colegii de pe filiera laptelui înţeleg să trateze în ultimă instanţă consumatorul”.
Cifrele sunt clare.
Chiar și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, recunoaște problema, deși pare neputincios. Acesta dorește să vadă ieftiniri la raft, subliniind că „în realizarea unor produse din lapte sau produse numai din lapte – materia primă reprezintă 85% din acel produs”. Barbu indică direct vinovatul pentru prețurile uriașe: „Se realizează aceste practici comerciale neloiale- litrul de lapte la poarta fermei: 1,7 lei şi comercializat cu 9 lei – e o diferenţă foarte mare. Din punctul meu de vedere: retailerul. Sunt foarte mari diferenţe”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
