Cum pot evita întreprinzătorii să intre în insolvenţă

Concordatul preventiv și mandatul ad-hoc: Oportunități pentru debitori și creditori în evitarea insolvenței

Concordatul preventiv, alături de mandatul ad-hoc, oferă o soluție viabilă atât pentru debitorii care se confruntă cu dificultăți financiare, cât și pentru creditorii acestora. Aceste instrumente legale permit antreprenorilor să colaboreze cu statul, creditorii și angajații în scopul salvării afacerilor lor. Această afirmație a fost subliniată de juristul Gheorghe Piperea într-o conferință de presă din 12 ianuarie 2010, el fiind autor al legislației referitoare la aceste proceduri.

Concordatul preventiv reprezintă un acord formal între un antreprenor și creditorii săi, prin care acesta din urmă propune un plan de redresare a afacerii. Creditorii trebuie să accepte acest plan prin vot majoritar, având nevoie de două treimi din masa totală a datoriilor pentru validarea contractului.

Pe de altă parte, mandatul ad-hoc este o procedură confidențială reglementată legal în care instanța desemnează un mandatar responsabil cu negocierea unei soluții între debitor și creditori. Gheorghe Piperea a menționat că noua legislație păstrează avantajele insolvenței fără a-i include dezavantajele.

Antreprenorii care aleg să utilizeze aceste instrumente beneficiază de mai multe avantaje semnificative: evitarea stării de insolvență împreună cu consecințele sale sociale și juridice; activarea contractului la cererea debitorului; precum și confidențialitatea procesului. În cazul unui concordat preventiv, executările silite sunt suspendate iar datoriile sunt înghețate temporar. De asemenea, antreprenorul își păstrează controlul asupra afacerii sale și primește asistență din partea unui specialist în restructurare.

„Legea este relevantă astăzi deoarece mulți lideri ai companiilor caută modalități eficiente pentru a evita insolvența”, au declarat inițiatorii legiuitori.

În Uniunea Europeană există diverse proceduri destinate protejării întreprinderilor; totuși Germania, Bulgaria și Ungaria nu dispun încă de reglementări similare celor ale concordatului preventiv sau mandatului ad-hoc. Se estimează că implementarea acestor măsuri va conduce la o scadere semnificativã a cererilor voluntare pentru insolvență – numărul acestora atingând 4500 în anul 2009.

Gheorghe Piperea a evidențiat faptul că „în România doar 2% dintre dosarele privind insolvența vizează reorganizarea firmelor”, comparativ cu Germania unde procentajul ajunge la 65%. Eficiența aplicării noilor reglementări depinde însă foarte mult atât de mentalitatea antreprenoriala cât si reacția instituțiilor financiare implicate; acestea ar putea beneficia considerabil datorită caracteristicilor favorabile ale concordatului preventiv – executările silite fiind problematice datorită fluctuației valoricelor garanțiilor imobiliare recuperate.

Noua lege privind concordatul preventiv si mandatul ad-hoc va intra in vigoare miercuri iar oamenii de afaceri vor putea accesa prevederile acesteia imediat ce devine operativã fără necesitatea unor norme suplimentare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum se manifestă ADHD la adulți și ce presupune evaluarea pentru diagnosticRevista IoanaOuăle cu etichetă ecologică nu garantează mai mulți nutrienți. Ce verifici pe ambalajNews24Spitalele și primăriile riscă să rămână fără bani până la sfârșitul anului din cauza blocajului politicDolce SportRomânia pierde calificarea la Mondialul feminin de volei din 2027 pentru 1,87 puncteGetPonyCum se folosește rezerva la Dacia Duster 4×4 pentru a reduce riscul de solicitare a transmisieiBravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului