Cum se calculează data Paștelui: O privire asupra tradițiilor creștine
Echinocțiul de primăvară și luna plină
Data la care creștinii celebrează Paștele este determinată de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară, care are o dată fixă, și luna plină, ale cărei date variază anual. Această combinație face ca sărbătoarea să nu aibă o dată constantă în calendar.
Diferențele între calendare
Un alt factor crucial în stabilirea datei Paștelui este utilizarea a două calendare distincte. Biserica Catolică se bazează pe calendarul gregorian pentru a determina echinocțiul de primăvară, în timp ce Biserica Ortodoxă utilizează calendarul iulian (stil vechi).Aceasta explica decalajele dintre sărbătorile catolice și cele ortodoxe.
Renașterea naturii și tradițiile evreiești
Originile Paștelui sunt adânc ancorate în tradiții mai vechi legate de renașterea naturii și echinocțiul de primavarã. În cultura evreiască, această sărbătoare simbolizează eliberarea din sclavie și ieșirea din Egipt. În perioada lui Iisus Hristos, data Pesah-ului (Paște evreiesc) era stabilită pe 14 Nisan, conform calendarului lunar.
Nisan reprezintã prima lunã a anului atât în calendarul asirian cât şi în cel iudaic. Denumirea sa provine din limba asiro-babilonianã şi semnificã „luna fericirii”. Acest sistem lunar influențează calcularea datei Paștelui; astfel, primul Conciliu de la Niceea din anul 325 d.Hr. a decis ca aceasta să fie celebrată „în duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primavarã”.
Schisma bisericească și reforma calendarului
La începuturile creştinismului, Biserica Râsǎriteanǎ şi cea Apuseanǎ celebrau paştele simultan. Totuşi, după Marea Schismǎ din 1054 între cele două ramuri ale creştinismului – cea Apuseanǎ sub conducerea papei şi cea Râsǎriteanǎ sub patriarhul Constantinopol – au apărut diferenţe semnificative.
Reforma calendariala iniţiatā de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 a corectat erorile acumulate ale calendarului iulian faţă de cel astronomic prin adoptarea unui nou sistem care îi poartā numele. Cu toate acestea,bisericile ortodoxe au refuzat această reformā datorită motivelor confesionale.
Diferenţa dintre cele două calendare s-a mărit treptat; la sfârşitul secolului al XVI-lea era deja o discrepanţă de zece zile iar după anul 1900 aceasta ajunsese la treisprezece zile.
Adoptarea gradualã a noului sistem
În contextul necesității armonizării vieții publice cu un singur sistem calendaial , Regatul României a adoptat reforma gregorianā in anul 1919 .De asemenea , Congresul interortodox desfățurat la Istanbul in 1923 a decis că fiecare biserică ortodoxā autocefalā poate opta pentru momentul oportun pentru trecerea la acest nou sistem.
Cu toate acestea ,Biserica OrtodoxĂ RusĂ si Biserica OrtodoxĂ Sârba nu au acceptat schimbările aduse prin reforma gregorianĀ .Astfel , astazi , Biserica ortodoxĂ Română serbeazĀ Craciun ul conform stil ul ui Gregorian dar păstreazĀ stil ul vechi pentru calcul area datei pashtel ui.
Concluzie: Divergențe persistente
deși Paști le reprezintӑ una dintre cele mai importante sӑrbӑtori creştine , diferențele între modul cum sunt calculate datele acestor sӑrbători fac ca ele sӑ nu coincid decât rar . De exemplu , ultimele coincidențe au avut loc in anii 2014 si vor avea loc iarasi in anul 2017 .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportFRF judecă astăzi cazul lui Laurențiu Reghecampf, iar antrenorul FCSB poate primi drept de bancă
GetPonyCumpărarea unei mașini în 2026 cere dovada fiscală a ambelor părți. Fără ea, contractul este nul de drept
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaCancerul pulmonar apare tot mai des la nefumători. Ce factori de risc și simptome trebuie recunoscute
Revista IoanaVaccinul antigripal este deja în farmacii. Protecția apare după două săptămâni
News24ANM prelungește informarea meteo până vineri seară. La munte se depun până la 15 cm de zăpadă
