Un studiu asupra a 1,1 milioane de conversații ChatGPT a constatat că 49% dintre mesaje urmăreau obținerea de informații sau sfaturi care să ajute utilizatorii să fie mai bine informați ori să ia decizii mai bune. Folosirea chatboturilor pentru îndrumare depășește însă întrebările practice și ajunge la dileme morale și sprijin emoțional.
Legătura dintre răspunsurile greu de explicat și încrederea acordată sistemelor de inteligență artificială (AI) este examinată într-un articol publicat de The Conversation și republicat la 3 octombrie 2026 de Fortune. Autorii sunt Webb Keane, profesor de antropologie, și Ambuj Tewari, profesor de inginerie electrică și informatică, ambii de la University of Michigan.
Despre autoritatea atribuită chatboturilor, cei doi scriu în articolul lor: „Susținem că această opacitate este unul dintre motivele pentru care oamenii percep aceste sisteme ca având autoritate.”
Publicarea parametrilor nu face răspunsul ușor de explicat
Keane și Tewari arată că dificultatea de a urmări cum se formează un răspuns există inclusiv la modelele cu ponderi publice. Ponderile sunt parametrii numerici care guvernează calculele sistemului; accesul la acești parametri permite inspectarea lor, dar nu oferă automat o explicație inteligibilă pentru rezultatul obținut.
Operațiile individuale sunt elementare: adunări, înmulțiri și funcții matematice simple. Problema descrisă de autori este numărul enorm de operații efectuate pentru a răspunde unei întrebări, care face aproape imposibilă înțelegerea funcționării sistemului în ansamblu.
În plus, oamenii nu stabilesc separat fiecare pondere. Parametrii sunt învățați automat în timpul antrenării, din volume de date la scara internetului. Chiar dacă fiecare calcul poate fi inspectat, traseul până la un anumit răspuns rămâne dificil de explicat. Un domeniu de cercetare numit interpretabilitate mecanistică studiază tocmai mecanismele interne ale acestor sisteme.
Utilizatorii cer chatboturilor și îndrumare morală
Autorii invocă un raport Pew din 2026 potrivit căruia 10% dintre americani folosesc chatboturi pentru sprijin emoțional sau companie. Ei descriu și cazuri în care oamenii găsesc în inteligența artificială un lider carismatic.
În 2021, Ask Delphi, un site bazat pe inteligență artificială pentru întrebări etice sau morale, a primit 3 milioane de întrebări în câteva săptămâni. Creatorii săi, cercetători de la Allen Institute for AI și University of Washington, au explicat că nu concepuseră sistemul ca autoritate morală, dar se temeau că utilizatorii îi vor atribui acest rol.
Întrebările discutate de Keane și Tewari merg de la acceptabilitatea unei minciuni menite să protejeze sentimentele cuiva până la folosirea unei bombe nucleare pentru salvarea propriului copil.
Cei doi amintesc argumentul formulat de The Verge despre numele Ask Delphi: alegerea putea încuraja percepția unei cunoașteri superioare, greu de pătruns. Referința era oracolul din Delphi, unde grecii antici adresau întrebări dificile unei preotese care intra în transă pentru a transmite răspunsuri de la Apollo, zeul grec al profeției.
Comparația cu oracolele privește felul în care oamenii caută răspunsuri
Keane și Tewari urmăresc folosirea oracolelor în tradiții din Grecia antică până în China. În interpretarea lor, oamenii recurg la asemenea surse atunci când întrebările depășesc ceea ce pot stabili prin propria judecată sau cunoaștere.
Autorii descriu mai multe practici de divinație, adică de căutare a îndrumării prin semne interpretate:
- I Ching este menționat ca exemplu de tradiție oraculară din China.
- Ram Shalaka folosește Ramcharitmanas, o repovestire din secolul al XVI-lea a epopeii indiene Ramayana. Utilizatorul pune degetul pe un pătrat ales aleatoriu într-o grilă de 15 pe 15, iar o procedură fixă de numărare indică un vers considerat răspuns la întrebare.
- În bibliomanția creștină, persoana deschide Biblia la întâmplare și interpretează pasajul întâlnit ca răspuns la întrebarea sa.
Potrivit celor doi, caracterul aleatoriu face ca răspunsurile să pară lipsite de interese personale, iar originea lor să rămână enigmatică. Legătura inexplicabilă dintre procedură și rezultat contribuie astfel la autoritatea percepută a oracolului.
Noțiunea a intrat și în informatică. În 1939, Alan Turing a introdus, într-o lucrare bazată pe teza sa de doctorat, mașinile oracol: modele matematice de calcul care pot consulta o sursă externă pentru răspunsuri inaccesibile mașinii înseși.
Keane și Tewari precizează limitele comparației: „Argumentul nostru nu este că ChatGPT este noul oracol din Delphi sau că majoritatea oamenilor cred că AI este divină. Nici răspunsurile sale nu sunt infailibile.”
Conversația dintre două instanțe Claude 4 a ajuns la teme spirituale
Autorii descriu și un comportament raportat public de Anthropic în 2025. În locul dialogului obișnuit dintre Claude și un om, inginerii au plasat Claude 4 de ambele părți ale conversației.
Schimbul a trecut rapid la conștiință și autocunoaștere, generând conținut spiritual, metafizic sau poetic. Anthropic a numit această tendință a textului generat spiritual bliss, în sensul de beatitudine spirituală.
Compania a precizat că fenomenul a fost neașteptat și că sistemul nu fusese antrenat explicit pentru asemenea comportamente.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyMașinile electrice rămân mai mult în circulație decât cele pe benzină, arată o analiză a inspecțiilor britanice
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaVaccinarea HPV este asociată cu zero decese prin cancer de col uterin la femeile de 20-24 de ani din Anglia
Revista IoanaTe poți vaccina acum împotriva gripei. Cine primește vaccinul gratuit sau compensat 50%
News24Republica Moldova propune înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni și un municipiu
Dolce SportDan Șucu a vrut să-l aducă pe Cristian Chivu la Rapid înainte de plecarea la Parma
