Agricultura României ar putea pierde 5 miliarde de euro în 2028-2034, estimează Achim Irimescu

Agricultura României ar putea primi cu aproximativ cinci miliarde de euro mai puțin în perioada 2028-2034, potrivit estimării fostului ministru al Agriculturii Achim Irimescu. Alocarea ar coborî de la 21,5 miliarde de euro în actualul exercițiu financiar la 16,5 miliarde de euro în următorul, într-o reformă care ar restrânge și finanțarea investițiilor fermelor.

„Pilonul 2 dispare, efectiv, ceea ce e o mare tragedie”, a declarat Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și fost ministru plenipotențiar al României la Bruxelles, în interviul pentru Adevărul.ro, referindu-se la componenta Politicii Agricole Comune (PAC) care finanțează dezvoltarea rurală și investițiile.

Schimbările sunt propuneri aflate în discuție. Suma care ar reveni României depinde și de decizia Guvernului privind distribuirea fondurilor la nivel național, explică fostul ministru.

Investițiile ar depinde mai mult de credite și de banii fermierilor

În forma discutată, nici agricultura, nici industria alimentară nu ar mai avea prevăzute clar fonduri dedicate investițiilor, afirmă Irimescu. Statele membre ar urma să decidă dacă mută către aceste proiecte o parte din banii destinați plăților directe, adică subvențiilor primite de fermieri.

Finanțarea europeană a susținut în bună măsură modernizarea fermelor românești și cumpărarea utilajelor, amintește el. Fără o componentă dedicată acestor cheltuieli, agricultorii ar trebui să folosească mai multe resurse proprii sau să se împrumute.

Costul creditului diferă însă considerabil între piețe, ceea ce scumpește investițiile în fermele românești, avertizează Irimescu.

Necesarul de finanțare este legat și de cerințele de mediu impuse agriculturii: „Comisia face presiuni pentru tranziția verde a agriculturii, care necesită investiții estimate, la o primă vedere, la cel puțin 60 de miliarde. Și, în realitate, acești bani de investiții nu se mai regăsesc”, a spus Irimescu.

Plafonarea ar afecta fermele care rambursează credite pentru utilaje

O altă propunere ar limita plățile directe la 100.000 euro/fermier. Pragul s-ar aplica beneficiarului, nu separat fiecărei ferme deținute de acesta.

Irimescu atrage atenția asupra exploatațiilor mari care au făcut investiții și folosesc inclusiv subvențiile pentru a susține rambursarea finanțărilor. Fermierii pot obține împrumuturi bancare pe baza adeverințelor eliberate de APIA, care atestă plățile pe care urmează să le încaseze.

Pentru a ilustra amploarea reducerii în cazul unui beneficiar mare, el oferă un exemplu: „Un fermier mare care are, să spunem, pe an, două milioane de euro, să-l limitezi la 100.000, va fi o catastrofă”, a avertizat acesta.

Conform estimării sale, aproximativ 13.000 de ferme medii și mari realizează 75% din producția agricolă națională. Reducerea sprijinului pentru aceste exploatații ar putea afecta producția și securitatea alimentară a României, susține Irimescu. El amintește că cerealele românești sunt cumpărate și de alte state membre europene.

Poziția sa privind distribuirea sprijinului între categoriile de exploatații este următoarea: „În opinia mea, trebuie susținut fermierul mare, că produce pentru piață, și cel mic. Dar nu trebuie să dai doar la cel mic, pentru că cel mic are din păcate o problemă: el nu are teren suficient ca să producă pentru toată piața, nu are cunoștințe, nu are bani. (…) Trebuie să-i susții și pe unii și pe alții”, a precizat fostul ministru.

O propunere distinctă vizează fermierii ajunși la vârsta pensionării, care ar putea pierde plata directă de bază. Irimescu consideră nedreaptă eliminarea acestui sprijin pe motiv că beneficiarii primesc pensie.

Ponderea agriculturii în bugetul european ar continua să scadă

Fostul ministru compară partea din bugetul Uniunii alocată politicii agricole în trei perioade:

• În anii ’80, PAC reprezenta aproximativ 70% din buget.
• În prezent, ponderea este de 36-37%, potrivit cifrelor prezentate de el.
• Pentru 2028-2034, Irimescu estimează o coborâre până la aproape 15%.

Bugetul propus de Comisia Europeană ar putea fi redus suplimentar în negocieri, avertizează acesta. Printre presiunile invocate se află opoziția unor state membre care contribuie la bugetul european cu mai mult decât primesc.

Costurile de producție complică concurența cu importurile

Restrângerea finanțării s-ar suprapune peste presiunile comerciale. În evaluarea lui Irimescu, acordurile de liber schimb și accesul produselor din Ucraina, obținute la costuri mai reduse, fac mai vulnerabilă poziția fermierilor români.

El susține că standardele europene privind reducerea pesticidelor, a îngrășămintelor, a poluării și a emisiilor presupun cheltuieli ridicate. Produsele importate pot proveni din condiții de producție diferite, ceea ce ar dezavantaja agricultorii europeni în competiția prin preț.

Un preț mai mic al importurilor nu s-ar transmite însă automat și integral consumatorului, apreciază fostul ministru. Exemplul său este carnea de vită din Brazilia: diferența de preț de la intrarea pe piața europeană nu ar ajunge neapărat în întregime la cumpărător.

Irimescu consideră că, în negocierile comerciale, agricultura riscă să suporte concesii pentru ca alte sectoare să obțină acces la piețe.

Seceta schimbă calculul investițiilor la hectar

Secetele apar aproape în fiecare an, iar bolile și dăunătorii s-au intensificat, spune fostul ministru. În aceste condiții, el leagă competitivitatea fermelor de accesul la tehnologii și la soiuri mai rezistente.

Noile tehnici genomice, folosite pentru obținerea unor plante cu caracteristici îmbunătățite, ar putea crește rezistența la boli, dăunători și lipsa apei. Irimescu invocă o companie mică din Statele Unite care ar fi obținut o varietate de soia cu o producție cu 20% mai mare la hectar, folosind cu 40% mai puțină apă și mai puține îngrășăminte.

Adoptarea tehnologiilor necesită însă investiții, care ar deveni mai greu de finanțat odată cu reducerea fondurilor europene. „În lipsa noilor tehnologii, fermierii români vor avea o mare problemă de competitivitate”, a avertizat Irimescu.

El descrie și cazul unui fermier din Vaslui care, în lipsa apei, și-ar fi calculat cheltuielile astfel încât să obțină profit la o producție de două tone de grâu la hectar. Acesta considera că nu putea susține investiții mari cu recolta pe care o putea obține în acele condiții.

Pentru Irimescu, exemplul arată necesitatea alegerii investițiilor și tehnologiei în funcție de resursele exploatației și de producția realistă. Fermierii care urmăresc piața și își adaptează cheltuielile ar avea șanse să continue activitatea și să câștige, apreciază el.

Asocierea ar facilita accesul fermelor mici la piață

Pentru exploatațiile mici, fostul ministru consideră asocierea singura șansă de progres și de acces la piețe pe care le-ar aborda mai greu individual.

El oferă exemplul Belgiei, unde, potrivit afirmației sale, 70% din lapte trece prin cooperative. Acestea colectează producția membrilor, o procesează și o vând, păstrând astfel în organizația fermierilor o parte mai mare din activitățile economice dintre producție și vânzare.

Negocierile ar putea prelungi aplicarea reformei

Irimescu critică și libertatea mai mare pe care ar primi-o statele membre în distribuirea banilor. În opinia sa, aceasta ar putea conduce la 27 de politici distincte, ar slăbi caracterul comun al politicii agricole și ar deschide, pe termen lung, calea unei finanțări tot mai mult naționale.

Calendarul presupune mai multe etape:

• Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European își stabilesc pozițiile asupra reformei.
• După stabilirea pozițiilor Consiliului Uniunii Europene și Parlamentului European, urmează negocierile cu Comisia Europeană, numite trialoguri, care pot dura unul sau chiar doi ani.
• Statele membre își pregătesc ulterior planurile naționale și regionale.

Acest proces ar putea impune o perioadă de tranziție la începutul noului cadru bugetar. Irimescu estimează că aceasta va dura cel puțin un an.

Achim Irimescu a mai declarat: „În vestul Europei, fermierii beneficiază de credit la 3%, în România între 10 și 15% la euro. Deci e o mare problemă pentru fermieri, pentru a se dezvolta”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaPelicula albă de pe murături poate fi drojdie Kahm. Când o îndepărtezi și când arunci borcanulNews24Cum pot elvețienii să conteste legile Parlamentului și să ceară schimbarea ConstituțieiDolce SportPortugalia joacă fără Cristiano Ronaldo contra Norvegiei, după plecarea căpitanului din cantonamentGetPonyBucureștiul propune restricții pentru mașinile vechi din 2027. Cum ar putea scădea prețurile pe piața second-handBravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții aziLylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratament