Economiile din salariu păstrate acasă nu devin automat venit impozabil prin depunerea în propriul cont bancar. Pentru un salariat care a strâns, de exemplu, 80.000 de lei după mai mulți ani, documentele privind veniturile și retragerile pot susține proveniența sumei într-o eventuală verificare fiscală. Explicația trebuie să acopere și păstrarea banilor în timp.
Informațiile au fost relatate de Playtech. Exemplul este ipotetic: persoana încasează în cont un salariu net de 7.000 de lei lunar, retrage bani în fiecare lună și pune deoparte o parte din numerar. Când readuce economiile în bancă, suma acumulată nu reprezintă un nou salariu și nici un venit obținut în ziua depunerii. Proveniența ei trebuie susținută prin situația financiară din perioada economisirii.
Pregătirea începe cu documentele din anii economisirii
Înaintea depunerii, persoana care a păstrat bani din salariu poate aduna înscrisurile care permit reconstituirea traseului lor. Documentele relevante sunt cele din perioada în care veniturile au fost încasate și numerarul a fost retras, chiar dacă depunerea are loc după cinci sau zece ani.
Pentru documentarea provenienței banilor, pot fi păstrate sau obținute:
- Extrasele de cont din anii respectivi. Acestea pot arăta atât intrarea lunară a salariului, cât și retragerile ulterioare, legând venitul încasat prin bancă de numerarul avut la dispoziție.
- Adeverințele de venit. Ele pot susține explicația privind veniturile persoanei în perioada în care aceasta afirmă că a acumulat economiile.
- Contractele de muncă. Aceste documente pot fi relevante pentru susținerea provenienței salariale a banilor care au fost ulterior retrași și economisiți.
- Statele de plată. Pot completa documentele privind salariile din anii pentru care persoana trebuie să explice formarea sumei depuse.
- Informațiile fiscale privind veniturile declarate. Acestea pot susține explicația despre proveniența banilor, alături de celelalte documente privind veniturile.
Pentru economiile păstrate în numerar, nu este necesară câte o chitanță pentru fiecare leu pus deoparte. Documentele din perioada economisirii pot susține explicația privind formarea sumei.
Pot fi relevante și alte înscrisuri care ajută la reconstituirea traseului banilor. În exemplul salarial, extrasele cu retrageri constante de 4.000-5.000 de lei oferă un sprijin documentar pentru acumularea economiilor. Afirmația persoanei ipotetice, „am ținut banii în casă”, are mai puțin suport decât un istoric al încasărilor și al retragerilor.
Dovada retragerii nu confirmă singură păstrarea banilor
Extrasul bancar arată că titularul a avut numerarul la momentul retragerii. Limita lui este importantă pentru economiile strânse pe parcursul mai multor ani: documentul nu demonstrează, singur, că banii au rămas păstrați în tot acest interval.
În cazuri în care contribuabilii au invocat fonduri în numerar provenite din perioade anterioare, inspectorii ANAF au analizat atât dovezile privind originea sumelor, cât și pe cele privind păstrarea lor. Verificarea a urmărit astfel explicația pentru banii despre care persoanele susțineau că îi aveau deja economisiți.
De aceea, explicația trebuie să fie realistă în raport cu veniturile și cheltuielile din perioada respectivă. Contează și achizițiile făcute între timp, atunci când se analizează dacă suma declarată putea fi economisită din veniturile obținute.
Un alt exemplu ipotetic privește economii declarate de 150.000 de lei. Dacă veniturile persoanei abia ar fi acoperit cheltuielile obișnuite și achizițiile făcute, susținerea existenței acestei economii poate necesita dovezi suplimentare. Condiția din exemplu privește raportul dintre banii câștigați, cei cheltuiți și suma despre care persoana afirmă că a rămas economisită.
Fiscul poate examina și utilizarea numerarului
Potrivit ANAF, verificarea situației fiscale personale poate cuprinde veniturile, cheltuielile, patrimoniul, adică bunurile deținute, și fluxurile de trezorerie, adică intrările și ieșirile de bani. Analiza poate privi astfel situația financiară a persoanei dincolo de operațiunea prin care numerarul ajunge în cont.
Instituția ia în calcul documentele și informațiile prezentate de contribuabil împreună cu propriile informații despre aceste componente ale situației financiare. ANAF are deja acces la o parte dintre informațiile privind veniturile declarate de angajatori.
În verificarea persoanelor fizice, metoda fluxurilor de trezorerie poate include:
- Determinarea intrărilor de bani în conturile bancare, pentru identificarea sumelor ajunse în bancă.
- Identificarea surselor neimpozabile, respectiv a surselor de bani care nu sunt supuse impozitării.
- Analizarea cheltuielilor efectuate în numerar, care urmărește și banii utilizați în afara conturilor bancare.
Depunerea numerarului nu declanșează automat un control. Selectarea persoanelor pentru verificarea situației fiscale se face inclusiv pe baza analizei de risc realizate de ANAF.
În iunie 2026, Ministerul Finanțelor anunța peste 1.100 de acțiuni de control într-un an și creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, adică sume stabilite suplimentar de plată. Acțiunile vizau situația fiscală a persoanelor fizice și includeau cazuri privind fonduri utilizate pentru depuneri bancare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semafor
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Washingtonul susține că Iranul nu a încărcat niciun baril de petrol pe petroliere în septembrie
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
