Sistemul de radare care trebuia să revoluționeze Codul Rutier în 2026 și să trimită amenzi acasă șoferilor vitezomani bate pasul pe loc. Deși proiectul prevedea instalarea a 400 de camere capabile să calculeze viteza medie pe tronsoane de drum, implementarea a fost amânată. Șoferii care se temeau de plicuri cu sancțiuni pentru depășirea vitezei medii între două localități pot răsufla ușurați, cel puțin pentru moment. Radarele nu sunt funcționale în acest an. Articolul de față explică în detaliu planul inițial, cum urma să funcționeze tehnologia, de ce a fost pusă pe pauză și ce urmează pentru siguranța rutieră din România.
Planul inițial: Proiectul e-SIGUR și sfârșitul „frânei de radar”
Ideea din spatele noului sistem, denumit oficial e-SIGUR, era simplă și eficientă: descurajarea vitezei excesive pe porțiuni lungi de drum, nu doar în dreptul unui singur punct de control. Autoritățile plănuiau montarea a 400 de camere video pe drumurile naționale și autostrăzile cu cel mai mare risc de accidente. Acestea nu ar fi funcționat ca radarele clasice, de tip pistol sau fixe, care măsoară viteza instantanee.
Conceptul de viteză medie ar fi eliminat complet practica șoferilor de a frâna brusc în apropierea unui radar cunoscut, pentru a accelera din nou imediat după ce au trecut de el. Sistemul ar fi înregistrat numărul de înmatriculare și ora exactă la intrarea pe un sector de drum monitorizat (punctul A) și, din nou, la ieșirea de pe acel sector (punctul B). Un calculator central ar fi determinat apoi timpul necesar parcurgerii distanței dintre cele două puncte. Dacă timpul scos era mai mic decât cel corespunzător vitezei legale, amenda era generată automat și expediată pe adresa proprietarului mașinii.
De ce a fost amânată implementarea
Vestea bună pentru șoferi, dar îngrijorătoare pentru siguranța rutieră, este că întregul proiect a fost amânat. Informațiile din surse media converg către o singură concluzie: sistemul de camere pentru calculul vitezei medii nu este funcțional în 2026. România a amânat oficial implementarea proiectului e-SIGUR, fără a oferi un nou termen concret pentru punerea sa în funcțiune.
Motivele exacte ale acestei întârzieri nu au fost comunicate public în detaliu, însă, ca în multe proiecte de infrastructură digitală din România, pot fi invocate provocări de natură birocratică, tehnică sau de licitație. Cert este că, la data de 3 martie 2026, niciun șofer nu riscă să primească o amendă calculată pe baza vitezei medii. Promisiunea unui control mai strict al traficului rămâne, deocamdată, doar pe hârtie.
Cum ar fi funcționat, pas cu pas, amenda pentru viteză medie
Pentru a înțelege miza acestui proiect, merită detaliat mecanismul tehnic. Să luăm un exemplu practic: un segment de drum național de 20 de kilometri între două localități, unde limita de viteză este de 100 km/h.
1. Punctul A (Intrarea pe tronson): O primă cameră, dotată cu tehnologie de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR), ar fi înregistrat mașina X la ora 10:00:00.
2. Calculul timpului minim legal: Pentru a parcurge 20 km cu o viteză de 100 km/h, un șofer ar avea nevoie de exact 12 minute (Timp = Distanță / Viteză). Orice timp mai scurt de atât înseamnă depășirea vitezei legale.
3. Punctul B (Ieșirea de pe tronson): A doua cameră ANPR, la 20 km distanță, înregistrează aceeași mașină X la ora 10:10:00.
4. Procesarea datelor: Sistemul central constată că șoferul a parcurs distanța în doar 10 minute, nu în cele 12 minute legale. Calculul vitezei medii este simplu: 20 km parcurși în 10 minute (sau 0,166 ore) înseamnă o viteză medie de aproximativ 120 km/h.
5. Generarea amenzii: Deoarece viteza medie de 120 km/h depășește limita de 100 km/h, sistemul ar fi generat automat un proces verbal de contravenție. Acesta, însoțit de dovezile foto (imagini de la ambele camere cu numărul de înmatriculare și timestamp-ul), ar fi fost trimis prin poștă direct proprietarului vehiculului, fără a mai fi necesară oprirea în trafic de către un agent de poliție.
Contextul european și nevoia de siguranță în România
Introducerea sistemului de viteză medie nu este o invenție românească. Tehnologia este folosită cu succes de ani buni în țări precum Italia (sistemul Tutor), Marea Britanie, Olanda sau Austria, unde a contribuit semnificativ la reducerea numărului de accidente grave. România se află de ani de zile în topul negru al Uniunii Europene la capitolul deceselor în accidente rutiere, o realitate sumbră confirmată constant de rapoartele oficiale, inclusiv cele publicate de Poliția Română.
Viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum este una dintre principalele cauze ale acestor tragedii. Proiectul e-SIGUR era văzut de specialiștii în siguranță rutieră ca fiind una dintre cele mai eficiente măsuri pentru a calma traficul și a impune respectarea legii pe sectoarele de drum cele mai periculoase. Amânarea sa lasă un gol în strategia națională de reducere a accidentelor și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a implementa proiecte tehnologice complexe, dar vitale pentru siguranța cetățenilor.
Până la o dată ulterioară, care momentan nu a fost anunțată, controlul vitezei pe șoselele din România va rămâne în sarcina radarelor clasice și a echipajelor de poliție. Întrebarea nu este dacă sistemul de viteză medie va fi, în cele din urmă, implementat, ci când se va întâmpla acest lucru și câte vieți ar putea fi salvate între timp.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24A condus pe plajă la Cap Aurora și a fost amendat cu 10.000 de lei
Dolce SportSorana Cîrstea pierde cu Hanyu Guo la Wuhan după trei mingi de meci ratate
GetPonyPoliția poate măsura viteza din mers, dar numai cu radare omologate pentru acest regim
BravonetToma Cuzin, reținut după accidentul de la Peretu, a avut un rezultat pozitiv la DrugTest
LylaChipul idealizat de AI ajunge la chirurg. De ce imaginea poate promite mai mult decât o intervenție
Revista IoanaCât ai putea plăti pentru zahăr și dulciuri. Estimarea pentru un kilogram de zahăr ajunge la 4,50 lei
