România înregistrează un nou record negativ: deficitul bugetar a urcat la 103 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, potrivit unui document intern al Ministerului Finanțelor consultat de Gândul. În ciuda măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, cheltuielile publice continuă să depășească semnificativ veniturile, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului de stat.

Deficitul bugetar al României a atins un nou record. Cifre îngrijorătoare

Raportul arată că dezechilibrul bugetar a crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul total era de circa 96 de miliarde de lei. Veniturile statului au însumat 467 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 570 de miliarde, generând un gol bugetar de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Deși executivul a promis reducerea deficitului la 7% din PIB, proiecțiile actuale indică menținerea nivelului de 9,3%, similar celui de anul trecut.

Măsuri fiscale fără efecte vizibile

Guvernul Bolojan a introdus majorări de taxe, plafonări și restricții bugetare, însă rezultatele sunt departe de a confirma o îmbunătățire fiscală. Promisiunile privind o ajustare bugetară au fost contrazise de cifrele oficiale, iar România rămâne sub procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană.
Executivul urmează să publice execuția bugetară completă după 25 octombrie 2025, însă surse guvernamentale confirmă deja depășirea țintei asumate.

Dimensiunea deficitului: o comparație elocventă

Pentru a înțelege amploarea dezechilibrului, economiștii consultați de Gândul au oferit o imagine concretă: 103 miliarde de lei echivalează cu valoarea a 250.000 de apartamente cu două camere sau cu prețul a peste 1,3 milioane de autoturisme Dacia Logan.

Cauze și consecințe

În România, finanțele publice depind aproape exclusiv de contribuțiile angajaților și ale companiilor, în condițiile în care statul produce venituri proprii limitate. Creșterea deficitului implică o majorare a datoriei publice, acoperită prin împrumuturi care vor fi plătite ulterior de contribuabili, prin taxe și impozite mai mari.
„Deficitul mare înseamnă datorii mai mari, iar datoriile se plătesc prin taxe. Nota de plată ajunge inevitabil la populație”, explică surse economice citate de publicație.

Impactul economic

Dezechilibrul bugetar are efecte imediate asupra economiei: guvernul este forțat să reducă investițiile publice și să amâne proiecte majore de infrastructură. În același timp, presiunea asupra inflației, cursului valutar și costurilor de finanțare rămâne ridicată.
În ultimii ani, România s-a împrumutat la dobânzi din ce în ce mai mari, pe fondul scăderii încrederii investitorilor.

O provocare majoră pentru Guvernul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații economice din ultimul deceniu. Economiștii avertizează că, fără măsuri structurale și o reformă fiscală reală, România riscă să depășească pragul de sustenabilitate.
„Orice nouă majorare de taxe ar putea accentua tensiunile sociale și frâna creșterea economică”, avertizează analiști citați de Gândul.

România, printre codașele Europei

Dacă tendința actuală continuă, deficitul bugetar de la finalul anului 2025 ar putea chiar depăși nivelul din 2024, menținând România în topul negativ al Uniunii Europene. În timp ce alte state membre și-au redus dezechilibrele sub pragul de 5% din PIB, Bucureștiul încă nu are un plan credibil de ajustare fiscală, cerut insistent de Comisia Europeană.
Fără o strategie coerentă, avertizează experții, dobânzile la împrumuturile de stat vor continua să crească, iar accesul la finanțările europene ar putea fi restricționat suplimentar.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
deficit bugetar Economia României Guvernul Bolojan guvernul Romaniei