Dacă nu îți plătești taxele administrate de ANAF la termen, datoria crește zilnic, dar contul bancar nu îți este poprit automat. Poți verifica și contesta suma sau poți cere plata în rate; dacă primești somație, ai 15 zile să plătești ori să anunți că vrei mediere, iar poprirea bancară nu poate fi pusă înainte să treacă 30 de zile de la comunicarea somației.
Regulile privesc persoanele fizice și firmele care au datorii administrate de ANAF. Impozitele și taxele locale se calculează după alte reguli.
Cât se adaugă la o taxă neplătită
Din ziua următoare termenului de plată, ANAF calculează o dobândă de 0,02% pe zi din taxa rămasă neachitată. De regulă, se adaugă și o penalitate de întârziere de 0,01% pe zi. Ambele se calculează până în ziua plății, inclusiv.
La o taxă restantă de 10.000 de lei, de exemplu, 30 de zile de întârziere înseamnă 60 de lei dobândă: 10.000 × 0,02% × 30. Penalitatea este de 30 de lei: 10.000 × 0,01% × 30. Totalul de plată ajunge la 10.090 de lei, dacă taxa a rămas integral neachitată și nu se aplică alte sume.
Dacă taxa nu a fost declarată ori a fost declarată greșit și este stabilită prin control fiscal, în locul penalității obișnuite de întârziere se poate aplica o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi. Dobânda se datorează în continuare. Penalitatea de nedeclarare nu poate depăși taxa la care se aplică și poate fi redusă cu 75% dacă sunt îndeplinite condițiile legii.
Cum verifici datoria și contești o sumă greșită
În Spațiul Privat Virtual, serviciul gratuit al ANAF, poți vedea actele primite, raportul „Obligații de plată” și nota obligațiilor de plată. Lista afișată când alegi plata prin SPV poate să nu cuprindă toate obligațiile, așa că verifici și raportul și nota.
Dacă suma nu corespunde cu ce ai declarat sau plătit, compari actul ANAF cu declarațiile și dovezile de plată, apoi ceri organului fiscal corectarea evidenței. Dacă vrei să contești decizia prin care ți-a fost stabilită datoria, termenul este de 45 de zile de la comunicarea actului. Termenul devine de trei luni dacă actul nu arată cum poate fi contestat. Contestația administrativă nu oprește automat executarea.
Ce faci după ce primești somația
Executarea silită începe când ANAF îți comunică somația, nu în prima zi de întârziere. Potrivit art. 230 din Codul de procedură fiscală, ai 15 zile de la comunicare să plătești sau să anunți că vrei mediere. Dacă nu faci niciuna, măsurile de executare pot continua; termenul special de 30 de zile pentru conturile bancare rămâne separat.
- Verifici în somație suma cerută și actele din SPV. Dacă poți achita integral, verifici să fie acoperite și dobânzile, penalitățile și eventualele cheltuieli de executare.
- Dacă nu poți plăti, notifici intenția de mediere în cel mult 15 zile de la comunicarea somației și trimiți informațiile și documentele despre situația ta financiară. ANAF organizează întâlnirea în cel mult 10 zile de la notificare.
- La mediere, clarifici suma și posibilitățile de plată. Dacă în 15 zile după mediere nu achiți datoria și nu ceri eșalonarea, executarea continuă.
- Pentru plata în rate, depui cererea prin SPV, la registratura organului fiscal sau prin poștă cu confirmare de primire. În cerere treci datele tale, perioada solicitată, taxa și sumele adăugate separat, de ce nu poți plăti acum și cum vei putea achita ratele.
- Dacă a fost pusă poprirea și contești măsura, te adresezi instanței în 15 zile de când ai aflat de actul de executare. Acesta nu este termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziei care a stabilit datoria.
Când poate ANAF să pună poprire pe cont
Potrivit art. 236 alin. (12) din Codul de procedură fiscală, poprirea contului bancar nu poate fi pusă înainte de împlinirea a 30 de zile de la comunicarea somației. Cele 15 zile pentru plată sau mediere nu schimbă această limită. Alte măsuri de executare pot continua după cele 15 zile, dacă datoria nu este plătită și nu există o măsură care să oprească executarea.
Poprirea începe când banca primește adresa de la ANAF. Banca poate bloca banii existenți în cont și încasările viitoare, până la acoperirea datoriei și a cheltuielilor de executare. ANAF poate urmări și alte venituri sau bunuri, dar numai în măsura necesară pentru recuperarea sumei.
Salariul și pensia au limite de protecție stabilite la art. 729 din Codul de procedură civilă. Pentru o datorie obișnuită se poate reține cel mult o treime din venitul lunar net; dacă sunt mai multe popriri, totalul reținerilor nu poate depăși jumătate din venitul net. Pentru plata datoriilor, nu pot fi luate alocațiile de stat, indemnizațiile pentru copii, ajutoarele de maternitate și bursele de studii.
Cine poate cere plata în rate
Eșalonarea simplificată poate acoperi taxe și sumele adăugate la ele cu vechime de cel mult 12 luni. Poate dura cel mult 12 luni și se acordă, de regulă, fără garanții. Plafoanele aplicabile din 2026, stabilite prin Legea nr. 239/2025, privesc totalul datoriei:
- Persoane fizice: între 500 și 100.000 de lei.
- Asocieri fără personalitate juridică: între 2.000 și 100.000 de lei.
- Persoane juridice: între 5.000 și 400.000 de lei.
Nu intră în această variantă, între altele, taxele reținute de la alte persoane și neplătite statului, accizele, ajutoarele de stat care trebuie recuperate și datoriile de a căror plată depinde păstrarea unei autorizații. Declarațiile fiscale trebuie depuse. Nu poate folosi această procedură un debitor aflat în insolvență, dizolvare ori într-o procedură de negociere cu creditorii pentru evitarea insolvenței.
Eșalonarea obișnuită poate ajunge la cinci ani și nu are un plafon maxim al datoriei, dar cere garanții. ANAF verifică dacă lipsa banilor este temporară și dacă debitorul poate plăti ratele. Garanția poate fi, între altele, o sumă depusă la Trezorerie, o scrisoare de garanție sau o ipotecă; sunt cerute și declarațiile fiscale depuse, iar insolvența, dizolvarea și procedura de negociere cu creditorii pentru evitarea insolvenței împiedică acordarea ei.
După aprobarea eșalonării, executarea se suspendă pentru datoriile incluse. Ratele se plătesc după grafic, în principiu pe 15 ale fiecărei luni; prima rată este scadentă pe 15 ale lunii următoare deciziei. Taxele curente trebuie plătite în continuare. Dacă planul își pierde valabilitatea din cauza nerespectării condițiilor, executarea se reia pentru suma neachitată și se aplică o penalitate de 5% asupra obligațiilor rămase, cu excepția taxei pentru care se datorează penalitate de nedeclarare.
Întrebări frecvente
Se adaugă dobândă și penalitate pentru o amendă neplătită?
Nu se calculează dobânzile și penalitățile de întârziere descrise aici pentru amenzi. Aceeași regulă privește dobânzile și penalitățile deja stabilite, precum și cheltuielile de executare.
Ce se întâmplă dacă plătesc numai o parte din datorie?
Poți indica obligația pe care vrei să o achiți. Dacă nu o indici, plata acoperă mai întâi taxele restante cele mai vechi, apoi dobânzile și penalitățile cele mai vechi.
Se calculează la fel restanțele la impozitele locale?
Nu. Pentru taxele locale se aplică o majorare de 1% pentru fiecare lună sau parte de lună de întârziere, nu procentele zilnice folosite pentru datoriile administrate de ANAF.
Ce se poate reține dacă venitul este sub salariul minim net?
Dacă un venit primit în mod regulat este sub salariul minim net, din el se poate lua doar suma care trece de jumătate din salariul minim net.
Când dispare poprirea după ce plătesc?
Plata trebuie să acopere întreaga datorie, inclusiv dobânzile, penalitățile și cheltuielile de executare. După încetarea executării, ANAF trebuie să ridice măsurile prin decizie în cel mult două zile, conform art. 234 din Codul de procedură fiscală. Dacă poprirea rămâne, verifici suma achitată și ceri organului fiscal ridicarea măsurii.
Surse verificate la 15 noiembrie 2026: Codul de procedură fiscală; Codul de procedură civilă; Legea nr. 239/2025; Ordinul ANAF nr. 597/2025; precizările ANAF despre dobânzi, popriri, mediere și eșalonare; pagina ANAF pentru Spațiul Privat Virtual.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News