Economia mondială înregistrează anual pierderi de peste 25 de trilioane de euro din cauza ineficienței sistemice în utilizarea resurselor. Această sumă reprezintă aproape o treime din Produsul Intern Brut global, un indicator care arată un eșec masiv de optimizare la nivel macro și o distrugere de capital fără precedent.
Cine decontează, până la urmă, această factură uriașă? Societatea și mediul de afaceri, prin costuri ascunse și inflație pe lanțurile de aprovizionare. Iar impactul nu ocolește România, unde companiile dependente de importuri resimt direct volatilitatea prețurilor la materii prime și energie, fiind forțate să își reevalueze constant marjele de profit pentru a absorbi aceste șocuri externe.
Deșeurile premature și ineficiența energetică domină pierderile
Așa cum detaliază o analiză aprofundată publicată recent de Economica, modelul economic liniar bazat strict pe extracție și consum a ajuns la o limită a rentabilității. Conform analizei „Circularity Gap 2026” (realizată de Deloitte și Circle Economy), pierderile sunt grupate pe cinci surse majore.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cea mai mare categorie este reprezentată de deșeurile la sfârșit de viață, estimată la peste 10 trilioane de euro. Vorbim aici despre produse și active casate prematur, cu mult înainte ca valoarea lor funcțională să fie epuizată. Pe locul secund se află pierderile energetice (8,7 trilioane de euro), generate de ineficiențe pe întregul lanț, de la extracție la consumatorul final. Dar nota de plată continuă să crească prin consumul de capital fix, adică deteriorarea accelerată a clădirilor și utilajelor, estimat la 5,2 trilioane de euro, și prin pierderile de procesare de 904,2 miliarde de euro.
Dincolo de infrastructură, risipa alimentară adaugă un minus global de 650,7 miliarde de euro, reprezentând alimente care ies din lanțul de aprovizionare la stadiul de depozitare, transport sau retail.
„Alimentele care se degradează pe parcursul lanţurilor de aprovizionare, crescând costurile pentru gospodării, produsele electronice aruncate cu mult înainte ca potenţialul lor să fie pe deplin valorificat sau fast fashion-ul, care încurajează cumpărarea frecventă a unor haine purtate pentru perioade foarte scurte, sunt situaţii care reflectă modelul economic liniar şi generează costuri ascunse.” – Raport Deloitte
Presiunea pe sectorul financiar și reglementare
Companiile sunt cele care trebuie să inoveze modelele de business pentru a recupera această valoare. Abordările circulare urmăresc prelungirea duratei de viață a produselor și recuperarea materialelor. Raportul indică clar că sectorul financiar joacă un rol determinant, integrând deficitul de materii prime direct în deciziile de creditare și investiții.
„Corectarea disfuncţionalităţilor pieţei prin reglementări consecvente şi condiţii de concurenţă echitabile este esenţială nu doar pentru diminuarea pierderilor de valoare şi a risipei, ci şi pentru reducerea riscurilor economice şi deblocarea unor noi oportunităţi de creare de valoare.” – Raport Deloitte
Atenția investitorilor instituționali se mută acum pe politicile publice. Termenele pentru implementarea unor noi reglementări fiscale internaționale, care să penalizeze economia liniară, vor dicta ritmul în care băncile vor scumpi creditarea pentru companiile care refuză adaptarea operațională.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaCopiii crescuți cu violență și control excesiv au un risc mai mare de simptome depresive
Revista IoanaAi buletin electronic? În octombrie păstrezi și cardul de sănătate când mergi la medic sau la farmacie
News24Poliția investighează acuzația de viol împotriva a trei colegi ai unei eleve din Prahova
Dolce SportAlexander Ovechkin își anunță ultimul sezon în NHL înaintea revenirii în Rusia
GetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectare
