Economiștii avertizează recesiune și inflație de peste 10% pentru 2026

Bugetul pe 2026, construit pe o creștere economică de 1% și un deficit de 6,2%, se lovește de scepticismul analiștilor economici. Aceștia prognozează că România va intra într-o recesiune „plină”, însoțită de o inflație ce va depăși pragul de 10%, pe fondul efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și a unei scăderi dramatice a consumului intern.

Semnal de alarmă: Consumul în cădere liberă

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, consideră că unele dintre țintele guvernamentale sunt, pe bune, greu de atins. Deși deficitul ar putea fi menținut sub control, prognoza de creștere economică pare desprinsă din alt film. „Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026. Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum”, a declarat Codîrlașu.

Argumentul său principal? O cifră îngrijorătoare. „Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă.”

În acest scenariu, inflația va fi motorul creșterii nominale a PIB-ului, nu economia reală. „Probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august. PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista”, a adăugat analistul. Acesta critică și lipsa măsurilor de relaxare fiscală. „Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut.”

Iar perspectivele nu sunt deloc roz. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat Codîrlașu.

Un buget de criză, cu dobânzi record

La rândul său, analistul Adrian Negrescu descrie bugetul pe 2026 ca fiind unul bazat pe un „optimism rezervat”. Guvernul speră la încasări mai mari și la atragerea tuturor banilor europeni. „Dincolo de optimismul bugetar – e normal ca guvernanții să fie optimiștii de serviciu- există multe semne de întrebare mai ales în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile UE pe care se bazează peste 80% dintre investițiile asumate în legea bugetului”, afirmă Negrescu.

Dincolo de cifre, construcția este una specifică unei perioade dificile. „Construcția bugetară este una de criză – cu tăieri de bugete la sănătate, educație, transporturi și alte domenii și, cum ne-am obișnuit deja, sume mai mari pentru serviciile secrete și alte instituții care, din punctul meu de vedere, n-au simțit niciodată ideea de austeritate bugetară.”

Dar adevărata problemă a bugetului o reprezintă dobânzile la credite. Cum vine asta? Deși ratele de împrumut au scăzut, suma totală plătită de stat crește. „Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. totusi, suma absolută plătită de România băncilor crește mare”, explică Negrescu. Paradoxul este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici, se aplică unei datorii publice mult mai mari, iar statul rostogolește împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate. „În 2026, nota de plată a împrumutului public este de aproximativ 30 miliarde de euro.”

Cifrele oficiale versus realitate

Proiectul adoptat de Guvern prevede venituri totale de 391,7 miliarde de lei și cheltuieli de 527,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB, proiectat să scadă la 5,1% în 2027, în timp ce Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei în 2026. „Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 – 2029, precum și prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB”, se arată în documentul oficial.

Cifrele, la prima vedere, par controlabile.

Numai că tot documentele oficiale arată că doar cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, crescând cu aproximativ 10,3 miliarde de lei față de anul precedent, până la un total de 60,8 miliarde de lei. Această evoluție reflectă costurile finanțării deficitului acumulat în anii anteriori.

Cine câștigă și cine pierde la împărțirea banilor

Alocările bugetare (credite bugetare) arată o imagine clară a priorităților. V-ați fi așteptat ca Sănătatea și Transporturile să primească mai puțini bani într-un an cu atâtea provocări?

Printre ministerele care primesc mai mulți bani se numără:

• Ministerul Apărării: 49,37 miliarde lei (de la 42,38 miliarde în 2025)
• Ministerul Educației: 64,79 miliarde lei (de la 61,25 miliarde)
• Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (o creștere masivă de la 5,35 miliarde)
• SRI: 5,2 miliarde lei (de la 4,57 miliarde)

În schimb, la capitolul pierderi se înscriu ministere cheie:

• Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei (în scădere de la 99,24 miliarde)
• Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (față de 26,15 miliarde în 2025)
• Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (față de 28,9 miliarde)
• Ministerul Transporturilor: 42 de miliarde de lei (față de 43,6 miliarde)

Adrian Negrescu consideră totuși că actuala construcție este un pas înainte față de anul trecut. „Asistăm la un buget mai realist față de cel de anul trecut, despre care am spus în nenumărate rânduri că a fost o construcție cu iz SF, care lua în calcul venituri ireale, precum cei 10 mld. din ,,digitalizare’’ și care pleca de la premiza unei creșteri economice iluzorii, de 2,5%”. totusi, avertismentul rămâne valabil: „dacă toate estimările privind încasările statului și creșterea economică vor fi confirmate de realitate”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Tom Barrack susține că Trump nu a urmat Israelul în decizia de a intra în război împotriva IranuluiDolce SportRăzvan Burleanu spune că demisia lui Gheorghe Hagi nu s-a discutat după vizitele în vestiarGetPonyNoul BYD Seagull pornește de la 65.900 de yuani în China și anunță încărcare de la 10% la 70% în cinci minuteBravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acutăLylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familieRevista IoanaOsteoporoza provoacă zilnic 282 de fracturi în România. Cine poate face gratuit testul pentru oase