Piața energiei din România se pregătește pentru o reașezare majoră a modului în care funcționează, cu orizontul setat pentru anul 2026. Odată cu revenirea la un mediu complet competitiv, consumatorii casnici și industriali așteaptă o relaxare a tarifelor, iar estimările indică o coborâre a cotațiilor sub pragul de 100 euro/MWh.
Așteptările reale pentru facturile românilor
Prețul la energie va scădea pe măsură ce noile capacități de producție din surse regenerabile și gaze naturale vor fi puse în funcțiune. Dar cât de repede vom simți această ieftinire direct în facturile lunare?
Alexandru Aurelian Chiriță, CEO Electrica, a detaliat perspectivele pieței în cadrul conferinței ZF Power Summit 2026. Declarațiile sale temperează entuziasmul unei ieftiniri abrupte, explicând mecanismele economice care țin tarifele sus.
„Nu văd preţul la energie coborând spre 20 euro, pentru că nu este posibil, sunt investiţii care trebuie să se recupereze. Şi 50 de euro în intervalul până în 2030 pare un pic nerealist. Rămâne să vedem câte capacităţi se vor pune în funcţiune. Cred că mai durează totuşi doi ani în care începem să ţintim sub 100 de euro”.
Dincolo de cifre, situația din teren arată o dinamică mixtă, influențată puternic de momentul în care companiile au ales să construiască. Noul val de investiții în panouri fotovoltaice și baterii a prins o perioadă recentă cu scăderi de prețuri la echipamente. Numai că proiectele demarate în urmă cu doi sau trei ani au fost executate la costuri mult mai ridicate, iar exact acolo se stabilizează prețul pieței la un nivel superior, pe care producătorii trebuie să îl recupereze.
Provocarea integrării noilor capacități
Iar problema nu se oprește doar la generarea de megawați din soare și vânt. Piața locală are o nevoie acută de finanțare în zona de conectare pentru a putea prelua energia produsă. Așa cum arată datele dintr-o analiză publicată recent de zf, rețelele actuale riscă să devină un blocaj pentru dezvoltarea sectorului energetic.
”Infrastructura de distribuţie trebuie neapărat să ţină pasul cu infrastructura de producţie. O să constatăm, cred, că vom avea probleme la conectarea noilor capacităţi de producţie. Vom avea capacităţi noi din ce în ce mai multe. Vom constata că avem o problemă”.
Segmentul prosumatorilor trebuie integrat rapid și eficient, astfel încât să nu genereze dezechilibre suplimentare în sistemul național. Chiar dacă liderul Electrica nu anticipează atingerea unui punct critic imediat, o încetinire a ritmului de modernizare ar putea genera pe termen mediu o notă de plată mult mai mare decât valoarea investițiilor ignorate astăzi.
Până la urmă, o rețea modernă este singura capabilă să gestioneze fluxuri bidirecționale de curent.
Dilema costului social și comparația cu Germania
V-ați gândit vreodată de ce ezită operatorii să pompeze masiv bani în rețele? Răspunsul stă în impactul direct asupra buzunarului dumneavoastră la final de lună.
”Există, cel puţin pe segmentul de distribuţie, această reticenţă a investiţiilor suplimentare, pentru că au, într-adevăr, un impact direct în costul social. Respectiv, cresc tarifele şi atunci se creează o problemă suplimentară raportat la preţul ridicat al energiei”.
Dacă punem pe masă o factură din România și o comparăm cu una din Germania, structura arată complet diferit. La noi, energia pură ocupă un spațiu mult mai larg din costul total. În statul german, ponderea masivă din documentul de plată este reprezentată exact de costul investițiilor în distribuție, bani folosiți pentru întărirea liniilor și digitalizare.
„Putem să ne uităm efectiv la cost şi să spunem că un consumator, pur şi simplu, fără să ţinem cont de puterea de cumpărare, plăteşte mai puţin în România decât în Germania. Dacă le corelăm, vedem şi în ce se investeşte”.
Ecosistemul necesar pentru un tarif corect
Modernizarea infrastructurii (un proces considerat de multe ori dificil) depinde de un întreg ecosistem funcțional. Vorbim despre societăți capabile să execute lucrările în teren, resurse umane calificate și proiecte adiacente masive.
Și aici intervine nevoia urgentă de digitalizare și de implementare a sistemelor de smart metering. Doar când toate aceste componente vor fi aliniate perfect, piața va putea susține o scădere reală a tarifelor pentru clienții finali, optimizând consumul și reducând pierderile din rețea.
”Cred că, de fapt, scopul final este să se plătească un preţ corect”, spune şeful Electrica.
Piața energetică românească intră astfel într-o cursă contra cronometru, unde fiecare megawatt nou produs necesită kilometri de cabluri inteligente și transformatoare capabile să îi facă față, înainte ca regulile pieței libere să se aplice din nou pe deplin.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Nadia Cerva consideră anticipatele doar o temă electorală pentru USR și AUR
Dolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala Portugaliei
GetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semafor
