Aproximativ 20% din populația născută în România și aflată la vârsta de muncă locuiește în străinătate, conform unui raport OECD publicat în 2025. Emigrarea s-a menținut la niveluri ridicate și în anii 2010, după valul asociat aderării la Uniunea Europeană.

Informațiile au fost relatate de Profit.ro. „Toate studiile noastre, ale Comisiei Europene și ale unor comunități epistemice independente din state membre ale Uniunii Europene nu au prevăzut un astfel de exod postaderare al românilor”, a declarat Vasile Pușcaș, negociatorul-șef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004, în interviu acordat News.ro.

Românii formează cea mai numeroasă comunitate de cetățeni europeni stabilită în alte state membre

La 1 ianuarie 2024, aproximativ trei milioane de cetățeni români locuiau într-o altă țară a Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Comunitățile de italieni și polonezi din celelalte state membre numărau fiecare aproximativ 1,5 milioane de persoane.

Românii reprezentau 22% dintre cei aproape 14 milioane de cetățeni europeni stabiliți într-un stat membru diferit de cel a cărui cetățenie o dețineau.

Această statistică exclude persoanele care au obținut cetățenia țării de destinație, precum și românii stabiliți în afara Uniunii Europene. Ea descrie cetățenii care locuiesc în alte state membre, în timp ce estimarea pentru populația de vârstă activă folosește drept criteriu țara nașterii.

Intrările anuale în țările de destinație au crescut puternic înaintea crizei

Migrația se intensificase înainte de aderare. În 2002, eliminarea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen a înlesnit circulația românilor. Aderarea la Uniunea Europeană a accelerat ulterior plecările.

Raportul OECD „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” urmărește intrările înregistrate ale românilor în statele organizației:

  • În 2000, numărul acestora era de aproximativ 88.000.
  • În 2007, intrările au ajuns la 560.000.
  • În 2008, pe fondul crizei economice mondiale, numărul a coborât la aproximativ 330.000.
  • În 2009, au fost înregistrate 260.000 de intrări.

Cifrele măsoară înregistrările din țările de destinație, nu numărul net al persoanelor care au părăsit definitiv România. Pot fi incluse persoane care migraseră deja sau care s-au mutat dintr-un stat în altul.

Italia și Spania au atras împreună aproape 470.000 de români în 2007: aproximativ 270.000 au ajuns în prima țară și aproape 200.000 în a doua. Aceste destinații au dominat perioada aderării, iar ulterior Germania și Marea Britanie au atras un număr tot mai mare de români.

Dintre țările importante de origine analizate în raportul OECD, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a populației emigrate în intervalul 2000-2015.

Pușcaș leagă plecările de perspectivele de dezvoltare din țară

În evaluarea fostului negociator, diferențele de venit dintre România și statele occidentale explică doar o parte a emigrării masive. El pune accentul pe deciziile privind dezvoltarea țării.

„Cel mai grav impuls al plecării din țară a fost dat de modul cum s-a comportat elita noastră în gestionarea procesului integrării europene, refuzul acesteia de a elabora și aplica o strategie clară de dezvoltare a țării, care să dea cetățenilor români o perspectivă de evoluție individuală și de grup”, a explicat Pușcaș.

Fostul negociator spune că din România au plecat și comunități întregi, atât de la sate, cât și din orașe. În opinia sa, mulți români au ales să se stabilească în țări unde regulile și instituțiile le ofereau perspective mai bune, folosind astfel oportunitățile aduse de integrarea europeană.

„Este o pierdere enormă și cu durată medie-lungă pentru România”, a spus Vasile Pușcaș despre efectele economice și sociale ale emigrării.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
economie emigratie populație de vârstă activă Uniunea Europeană Vasile Pușcaș