Reacția autorităților române la conflictul din Orientul Mijlociu a fost marcată de o comunicare lentă și lipsită de fermitate, deși acțiunile de repatriere au fost mai rapide decât ale altor state europene. Un specialist în comunicare de criză a analizat unde a greșit Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în gestionarea primelor ore critice.
În timp ce Statele Unite și Israelul atacau Iranul sâmbătă, la ora 08:30, ora României, prima comunicare publică a MAE a apărut abia la 11:30, pe rețelele sociale. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, această întârziere a lăsat impresia că statul nu are planuri de reacție, consideră Radu Turcescu, consultant strategic de PR specializat în comunicare de criză.
Prima reacție a MAE, o întârziere de 3 ore
Primul comunicat al Ministerului Afacerilor Externe a venit la trei ore de la izbucnirea conflictului. „Nu este prima criză internațională majoră și, totuși, autoritățile române au părut luate prin surprindere. Ca și în alte situații, comunicarea a venit cu întârziere, greoi și fără acea fermitate care transmite că statul are controlul situației. Iar impresia lăsată este că statul român nu are planuri de reacție pentru astfel de situații”, a declarat Radu Turcescu.
Mesajul oficial transmis de MAE suna astfel: „În contextul evoluțiilor recente de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe monitorizează permanent situația cetățenilor români aflați în zonă și menține contactul constant cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Personalul diplomatic și consular al României din Tel Aviv, Haifa, Ramallah și Teheran este în siguranță și își continuă activitatea de sprijin pentru cetățenii români. Având în vedere deteriorarea situației de securitate, Ministerul Afacerilor Externe a decis, începând de ieri, retragerea voluntară a personalului neesențial și a membrilor de familie ai acestuia. MAE reiterează recomandarea fermă adresată cetățenilor români de a evita orice călătorie în Statul Israel (nivel de alertă 8 din 9 – EVITAȚI ORICE CĂLĂTORIE)”.
Specialistul consideră că reacția a fost tardivă și ineficientă. „În situații de conflict armat regula de bază este simplă: prima comunicare trebuie să apară în maximum 1-2 ore de la confirmarea informațiilor. Nu trebuie să fie un mesaj lung sau extrem de detaliat, dar trebuie să existe. (…) Era nevoie de un mesaj rapid, coerent și, mai ales, de pași concreți, pe care românii să îi poată urma imediat. O simplă direcționare către consulate – unde, în practică, cetățenii reclamă că nu răspunde nimeni la telefon – nu poate fi considerată o comunicare eficientă de criză”, a explicat Turcescu.
Conferință de presă organizată abia după două zile
Prima conferință de presă a fost susținută de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, abia luni, la ora 14:00, la două zile după declanșarea crizei. Radu Turcescu susține că acest gest trebuia făcut mult mai devreme pentru a transmite un semnal de implicare și control.
„Din punctul meu de vedere, mai ales în condițiile în care atacul nu a fost o surpriză totală, prima conferință ar fi trebuit organizată încă de sâmbătă. Nu pentru detalii tehnice, ci pentru a transmite un semnal clar: statul este atent și implicat”, a afirmat consultantul. Acesta a adăugat că obiectivul principal ar fi trebuit să fie transmiterea unui mesaj simplu: „<>. Acesta ar fi trebui să fie primul obiectiv bifat de Guvern, asumarea publică a situației și transmiterea unui sentiment de protecție”.
Ce înseamnă comunicarea eficientă de criză
Expertul subliniază că întârzierea în comunicare lasă loc zvonurilor și dezinformării, erodând încrederea publică. „În comunicarea de criză există un principiu esențial: dacă autoritățile nu comunică rapid, spațiul este ocupat de zvonuri și dezinformare. În era rețelelor sociale, primele ore sunt decisive”, a precizat Turcescu.
Potrivit acestuia, comunicarea eficientă nu este despre logistica internă a instituțiilor. „Comunicarea de criză nu înseamnă doar să ieși public și să spui ceva. Înseamnă să transmiți rapid control, direcție și siguranță”, a spus el. Pe cetățeni nu îi interesează formulări precum „am organizat o celulă de criză”, ci acțiunile concrete și rezultatele. „În esență, comunicarea de criză trebuie să răspundă la trei întrebări simple: Știm ce se întâmplă? Ce facem? Ce trebuie să facă cetățenii? (…) Comunicarea eficientă nu înseamnă să explici cum funcționează instituția, ci să arăți ce face pentru cetățean”, a conchis Turcescu.
Repatriere rapidă, dar pe banii turiștilor
În ciuda deficiențelor de comunicare, România a acționat rapid pe plan operațional, organizând zboruri de repatriere înaintea unor țări ca Germania, Italia, Austria sau SUA. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim a anunțat oficial că „nu este în măsură în acest moment să evacueze sau să ajute direct cetățenii americani să părăsească Israelul”. În schimb, 307 de turiști români au fost aduși acasă cu două curse Tarom, după ce au trecut granița în Egipt.
Faptul că turiștii au trebuit să-și plătească biletele a stârnit nemulțumiri, însă procedura este standard. Georgeta Dumitru, agent de turism, a explicat: „Niciodată și nicăieri în lume statul nu repatriaza pe bani publici. De ce?Pentru că riscul și-l asumă fiecare persoană care călătorește. (…) Evident că plata biletelor de avion trebuie suportata individual de fiecare, deoarece nu există nici în sistemul de asigurare despăgubire în caz de război”. În momentul călătoriei, MAE avea deja în vigoare o alertă de nivel 8 din 9 pentru Israel, recomandând evitarea oricărei deplasări. Potrivit datelor oficiale, în zonele afectate se mai află aproximativ 16.000 de români, dintre care 3.000 au solicitat asistență consulară.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel câștigă Nobelul pentru descoperirile care au dus la optogenetică
Dolce SportDaniel Oprița anunță că Steaua rămâne fără Bogdan Chipirliu până la finalul sezonului
GetPonySuccesorul lui Ford Puma se decide acum, iar uzina din Craiova intră în cursă cu energie scumpă și taxe instabile
Bravonet„VisionQuest” a primit primele laude după proiecția surpriză de la New York Comic Con
LylaPeste două treimi din tinerii chestionați în Europa au trăit experiențe traumatizante în copilărie
Revista IoanaCum pregătești un sos dens din 3 kilograme de roșii. Metoda lui Claudio Del Principe, fără blender
