Un șoc se pregătește pentru facturile la gaze ale românilor. Prețul gazului la nivel internațional scade, dar furnizorii locali anunță deja scumpiri. Primele oferte pentru perioada de după eliminarea plafonării indică majorări de până la 32%, iar vestea proastă e că aceste creșteri nu se bazează pe costul real al materiei prime, ci pe o strategie nouă a companiilor, axată pe risc și profit, scrie Digi24.
Primele semne ale liberalizării pieței, programată pentru 1 aprilie 2026, sunt deja vizibile. Pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au apărut deja primele oferte. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, prezentată de președintele acesteia, Dumitru Chisăliță, la Digi24, scoate la iveală circa 15 oferte noi. Fără excepție, toate sunt peste prețul actual. Acum, românii plătesc un preț plafonat: 0,31 lei/kWh. Noile propuneri? Variază între 0,32 și 0,41 lei/kWh. Asta înseamnă o creștere seacă, între 4% și 32%.
Paradoxul facturii românești: prețuri mai mari, deși gazul se ieftinește
Ironia sorții? Scumpirile vin exact când prețurile ar trebui să scadă. Peste tot. Și în Europa, și la noi. Datele de tranzacționare arată clar: costul total estimat al gazelor pentru a doua jumătate a anului 2026 pe Bursa Română de Mărfuri este de circa 0,31 lei/kWh, iar pe hub-ul european TTF prețul coboară chiar la 0,29 lei/kWh.
Un paradox total.
În acest peisaj, o ofertă de 0,32 lei/kWh ar fi o ajustare minoră, aproape insesizabilă. Dar 0,41 lei/kWh e cu totul altceva. Reprezintă o majorare de peste 30% față de plafon, o creștere fără nicio legătură cu costul real al gazului. „Nu vorbim despre o explozie de cost, ci despre o schimbare de paradigmă. Furnizorii nu mai prețuiesc energia în funcție de costul mărfii, ci în funcție de risc, incertitudine și dorința de profit”, a explicat Dumitru Chisăliță.
„Ieftin a devenit periculos”: De ce fug furnizorii de prețurile mici
Se pare că furnizorii au învățat lecții dure în ultimii ani. Intervențiile statului, plafonările repetate, subvențiile plătite cu întârziere – toate au generat neîncredere. Într-un astfel de mediu, un preț mic a ajuns să însemne un risc mare. Logic, nu? De aici și explozia marjelor comerciale. Dacă acum sunt de aproximativ 4%, ofertele pentru 2026 indică marje ce pot atinge și 20-22%. O parte din marjă acoperă riscuri concrete, cum ar fi dezechilibrele sau neîncasările. Restul? O repoziționare strategică. Anumite companii nu mai vânează volume mari de clienți, ci un profit sigur și previzibil. În tot acest timp, România continuă să plătească un „premiu de preț” față de Europa, diferența dintre prețul gazului marfă pe bursa locală (0,16 lei/kWh) și cea europeană (0,127 lei/kWh) pentru 2026 fiind de circa 26%.
Cât scot românii din buzunar. Calcule concrete pentru apartament și casă
Câțiva bani în plus pe kWh nu par mult. Dar la un consum anual de zeci de mii de kWh, socoteala de la final de an arată altfel. Sumele se adună rapid.
Iată cum arată costurile anuale suplimentare în noile oferte:
- Pentru un apartament cu două camere (consum estimat de 15.000 kWh/an), costul poate crește de la 4.650 lei/an la aproximativ 6.150 lei/an. Adică un plus de până la 1.500 de lei pe an.
- Pentru o casă (consum estimat de 30.000 kWh/an), factura anuală poate urca de la 9.300 lei la circa 12.300 de lei. Asta înseamnă o cheltuială suplimentară de până la 3.000 de lei.
Și nu e tot. La aceste sume se adaugă și TVA-ul. Procentul e același, dar baza de calcul crește, deci statul încasează mai mulți bani fără ca omul să consume un metru cub în plus. Chisăliță avertizează asupra unui alt pericol: viteza cu care se vor încheia contractele. „Oamenii se vor trezi în toamnă cu facturi mult mai mari, fără să fi înțeles exact ce au semnat”, a adăugat acesta.
Mâinile legate ale autorităților. Există vreo soluție?
Ce pot face autoritățile? Nu mare lucru, se pare. Într-o piață liberă, un preț mare nu e ilegal. Dumitru Chisăliță insistă însă că soluții ar fi, dar că lipsește voința politică. O idee ar fi obligarea furnizorilor să declare transparent marja comercială din preț, o practică deja existentă în retail, care ar permite sancționarea celor ce depășesc marja declarată și ar aduce mai multă claritate pentru client. „Cerem acest lucru din 2021. Metode există, dar nu se dorește implementarea lor”, a transmis președintele Asociației Energia Inteligentă. Până la o eventuală schimbare, românilor nu le rămâne decât să compare ofertele. Și să spere.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUn safari de 12 nopți în Gabon pornește de la 24.400 de dolari de persoană
News24PNL cere explicații după audierea lui Ilie Bolojan la DNA și invocă riscul folosirii politice a justiției
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive
GetPonyBizzarrini GT America cu 5.452 km intră la licitație și ar putea ajunge la 500.000 de dolari
BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții azi
LylaUn scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale
