Actualitate

Feteasca regală, vinul produs din strugurii de aur

Feteasca Regală: Istoria și Caracteristicile unui Soi de Vin Românesc

Originea soiului

Feteasca regală, un soi de struguri cu o istorie ce datează din anii 1920, provine din podgoria Târnave, în comuna Daneș din județul Mureș. Inițial cunoscut sub denumiri precum Dănășană sau Galbenă de Ardeal, acest soi a câștigat rapid popularitate datorită calităților sale excepționale.

Răspândirea și cultivarea

Astăzi, Feteasca regală este cel mai cultivat soi din România, acoperind peste 13.000 hectare în toate regiunile viticole ale țării. De asemenea, este întâlnit și în Ungaria (sub numele Kiralyleanyka) și în Republica Moldova, fiind apreciat și în alte țări viticole europene.

Geneza genetică

Specialiștii sugerează că Feteasca regală ar fi rezultatul unei polenizări naturale între soiurile Fetească albă și Grasă. Totuși, cercetările recente efectuate în Ungaria confirmă că acest soi derivă exclusiv din Feteasca albă.

Dr. Ioan Buia, oenolog renumit, afirmă că apariția acestui soi reprezintă o evoluție natural-întâmplătoare a Feteștii albe. Potrivit lui Buia, descoperirea sa s-a produs atunci când o femeie din Daneș a vândut struguri la piață unui specialist care a remarcat diferența față de celelalte varietățile cunoscute.

Denumirea simbolică

Numele „Fetească regală” reflectează recunoașterea adusă Casei Regale a României pentru sprijinul acordat fermierilor după Primul Rãzboi Mondial. Vinul sub această denumire a fost prezentat pentru prima datã la Expoziția Naționalã de Vinuri şi Fructe din București în 1928.

Calitatea vinului

Vinurile obținute din acest soi sunt predominant seci dar pot varia între demiseci şi dulci. Culoarea lor variazã de la alb-verzui la galben-auriu pe măsurǎ ce îmbătâncesc; au un conținut alcoolic moderat (10-11% vol.) şi se remarcǎ printr-o aromǎ floralǎ distinctivǎ.

Vinul tânăr este foarte apreciat datorită prospețimii sale caracteristice şi aromelor florale nealterate de timp.

Asocieri culinare

Fetele regale se potrivesc excelent cu aperitivele sau mâncărurile pe bazã de pește şi fructe de mare. De asemenea, acompaniază brânzeturile dulci nefermentate sau preparatele mai complexe precum mititei ardelenești sau purcel la cuptor. Specialiştii recomandӑ servirea vinurilor albe si roze la temperaturi între 10-12 grade Celsius iar cele dulci la 7-9 grade Celsius.

Concluzie

Fetele regale nu doar că au câştigat recunoaştere printre specialişti dar au fost menţionate şi în literatura română ca simbol al rafinamentului vinurilor autohtone.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Podgoria Tarnave struguri de aur vin vin romanesc