Un nou spital din Suceava a fost inclus în programul naţional pentru pacienţii cu accident vascular cerebral acut. Bugetul programului a crescut la 66 de milioane de lei pentru anul 2025.

În România, șansele de supravieţuire și recuperare după un accident vascular cerebral depind din ce în ce mai mult de existența unei rețele de spitale pregătite să intervină rapid. Această rețea de spitale a ajuns la un prag important, fiind formată din 50 de unităţi medicale care pot oferi tratament prin fibrinoliză intravenoasă.

Reţeaua care schimbă regulile pentru pacienţii cu AVC

Ministerul Sănătăţii finanţează de mai mulţi ani programe prioritare pentru pacienţii cu afecțiuni grave, ale căror tratamente nu sunt acoperite de asigurările de sănătate. Printre acestea se numără și intervenţia cu fibrinoliză intravenoasă, o metodă care poate face diferența în cazurile de AVC ischemic.

Procedura presupune administrarea unui medicament care dizolvă cheagurile de sânge ce blochează circulaţia la nivel cerebral. Totuși, nu toate spitalele au echipamentele și specialiștii necesari, motiv pentru care doar unităţile care respectă criterii stricte sunt incluse în programul AP-AVCAc și în această rețea naţională de tratament.

Un pas important pentru pacienţii din nordul ţării

Spitalul Municipal din Rădăuţi, judeţul Suceava, a devenit cel de-al 50-lea spital inclus în acest program. Odată cu includerea Rădăuţiului, ajungem la 50 de spitale pregătite pentru fibrinoliză – o reţea care nu mai este doar o intenţie, ci o infrastructură medicală funcţională, construită pentru intervenţie rapidă în situaţii critice

Astfel, pacienţii din zona Rădăuţi vor avea acces la tratamente moderne fără să fie nevoiţi să se deplaseze în alte județe, iar timpul de intervenție va scădea semnificativ, ceea ce poate salva vieți în cazurile de AVC ischemic.

Creșterea bugetului și ce înseamnă pentru spitale

Bugetul alocat tratamentului pentru AVC a crescut considerabil în ultimii ani: de la 29 de milioane de lei în 2023, la 45 de milioane în 2024 și 66 de milioane în 2025. Aceste fonduri sunt folosite pentru medicamente, echipamente și instruirea personalului medical din centre medicale specializate.

Finanţarea directă de la Ministerul Sănătăţii permite spitalelor să cumpere substanțele necesare pentru fibrinoliză, precum alteplaza, dar și să asigure pregătirea echipelor medicale pentru astfel de intervenţii. Fără acest sprijin, multe spitale publice nu ar putea oferi tratamentele din cauza costurilor ridicate.

Autorităţile recunosc că mai există zone unde timpul de intervenţie depășește limitele sigure, iar extinderea rețelei rămâne o prioritate pentru următorii ani, pentru a trata cât mai mulţi pacienţi critici cu accident vascular cerebral.

Pacienţii din mediul rural sau din orașele mici ajung uneori prea târziu la spital pentru a beneficia de acest tratament intervențţional al pacienţilor cu AVC, de aceea extinderea rețelei este esenţială pentru a salva vieţi.

Nevoia de intervenție rapidă și realitatea din România

Potrivit datelor oficiale, accidentul vascular cerebral este a doua cauză de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare. Aproximativ 21% dintre decesele anuale sunt provocate de această afecțiune, iar mulți dintre supraviețuitori rămân cu dizabilităţi severe.

În fiecare an, aproximativ 55.000 de români suferă un AVC ischemic, 10.000 au un AVC hemoragic și 3.250 o hemoragie subarahnoidiană. Aceste cifre rămân constante, însă accesul mai bun la tratamente moderne și la tratamentul AVC acut a crescut rata de supravieţuire.

O problemă majoră este lipsa de informare a populaţiei. Mulţi oameni nu recunosc semnele unui AVC, cum ar fi slăbiciunea bruscă, dificultatea de vorbire sau paralizia facială, și ajung la spital prea târziu pentru a primi tratamentul intervenţional necesar.

Campaniile de informare și educare a populaţiei sunt esenţiale pentru ca tot mai mulţi pacienți cu AVC să primească tratament la timp și pentru a reduce numărul de accidente vasculare cu urmări grave.

Ce urmează pentru rețeaua de tratament

Extinderea rețelei la 50 de spitale reprezintă doar începutul. Ministerul Sănătăţii își propune ca până în 2030 fiecare județ să aibă cel puţin un centru de fibrinoliză, pentru ca rețeaua de spitale să acopere întreaga țară.

Totuși, există provocări legate de lipsa de personal specializat și de costurile mari pentru echipamentele necesare în sistemului sanitar românesc.

Fiecare spital nou adăugat în reţea poate salva anual zeci de vieţi, iar pentru familiile acestor pacienţi, aceste cifre înseamnă speranță și șansa la o viață normală. Prin extinderea rețelei și dezvoltarea infrastructurii, tratamentul pentru AVC devine mai accesibil.

Dezvoltarea continuă a infrastructurii medicale și instruirea personalului vor fi esenţiale pentru creșterea șanselor de supravieţuire a pacienţilor cu AVC în următorii ani. O rețea accesibilă de spitale pregătite pentru intervenţii rapide poate face diferența între viață și moarte pentru mii de români în fiecare an.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
AVC fibrinoliză intravenoasă servicii de sănătate spitale, clinici și centre medicale